Imn de laudă

Citirea versetului din scripturile sacre este o componentă constantă a rugăciunii în religiile divine. Coranul, prin așezarea alături a rugăciunii și a lecturii Cuvântului lui Dumnezeu[1], evidențiază strânsa lor legătură. Pe lângă elogiul adus evreilor și creștinilor care murmură versetele scripturii sacre în timp ce se închină și se roagă[2], Coranul îndeamnă la trezirea nocturnă pentru rugăciune și citirea Coranului[3].

În toate rugăciunile obligatorii și recomandate, prima acțiune necesară după Takbiratul Ihram este recitarea celei mai importante sure din Coran, „Al-Hamd” sau „Fatiha al-Kitab”[4]. Această sură cuprinde esența învățăturilor Coranului și ale altor scripturi sacre, structura sa fiind concepută pentru a preamări divinitatea și a facilita rugăciunea.

Deși este scurtă și concisă, această capodoperă artistică găzduiește un ocean de cunoștințe spirituale, abordând cu o precizie și o frumusețe excepționale cele trei teme fundamentale: originea, destinația și calea vieții. Singura cerere formulată în această sură[5] se referă la filosofia vieții, subliniind importanța unei vieți corecte.

Descrierea lui Dumnezeu ca fiind Rahman (Prea Milostiv) și Rahim (Milostiv) la începutul surei și dubla subliniere a compasiunii sale dintre numeroasele sale nume și atribute confirmă centralitatea milostivirii în ordinea cosmică[6], aspect detaliat anterior. Repetarea acestor două calități în al treilea verset[7] elimină orice urmă de îndoială, evidențiind scopul acestei rugăciuni: conectarea la izvorul nesecat al compasiunii divine.

Această abordare transformă mulțumirea și lauda adusă[8] lui Dumnezeu într-o expresie sinceră de recunoștință, departe de orice ostentație. Sentimentul de mulțumire izvorăște din conștientizarea integrării în sistemul divin armonios și înțelept, sporind motivația[9] și capacitatea omului de a se supune planului ce guvernează universul cu un scop bine definit.

Pentru a prospera pe această cale, este esențială supunerea totală[10] față de realitatea fundamentală care definește existența și implorarea ajutorului divin[11]. Compasiunea divină ne oferă, prin intermediul unor ființe alese[12], calea către destinația finală a creației[13], plasându-i într-o poziție lipsită de rătăcire și de lipsa milei divine.

Deși musulmanii au opinii divergente cu privire la necesitatea și modul de recitare a altor sure din Coran în timpul rugăciunii, toți consideră recomandată recitarea unor versete suplimentare pe lângă Sura Al-Hamd. Se recomandă completarea lecturii din Coran cu o altă sură din cartea sfântă, incluzând și Bismillah de la începutul respectivei sure.

Următorul: Împreună cu închinarea universului

Anterior: În Sanctuarul Măririi Divine

Înapoi la Cuprins

 

Biblioteca islamică: Cunoașterea islamului


[1].  Coran 29:45:

اتْلُ مَا أُوحِيَ إِلَيْكَ مِنَ الْكِتَابِ وَأَقِمِ الصَّلَاةَ

„Citeşte ce ţi s-a revelat din Carte şi înfăptuieşte rugăciunea.”

[2].  Coran 3:113:

لَيْسُوا سَوَاءً مِّنْ أَهْلِ الْكِتَابِ أُمَّةٌ قَائِمَةٌ يَتْلُونَ آيَاتِ اللَّهِ آنَاءَ اللَّيْلِ وَهُمْ يَسْجُدُونَ

„Nu sunt egali cei din popoarele Cărţii; există un grup care stă (noaptea) înaintea semnelor lui Allah, recitându-le cu plecăciune.”.

[3].  Coran 73:20:

فَاقْرَءُوا مَا تَيَسَّرَ مِنَ الْقُرْآنِ عَلِمَ أَن سَيَكُونُ مِنكُم مَّرْضَىٰ وَآخَرُونَ يَضْرِبُونَ فِي الْأَرْضِ يَبْتَغُونَ مِن فَضْلِ اللَّهِ وَآخَرُونَ يُقَاتِلُونَ فِي سَبِيلِ اللَّهِ فَاقْرَءُوا مَا تَيَسَّرَ مِنْهُ وَأَقِيمُوا الصَّلَاةَ

„Citiţi ce vă este uşor din Coran. Ştie că unora dintre voi li se vor alătura cei bolnavi, alţii vor căuta din fadlul lui Allah, iar alţii se vor lupta în calea lui Allah. Citiţi deci ce vă este uşor din el, şi îndepliniţi rugăciunea.”

[4].  Coran 1:1-7:

بِسْمِ اللَّهِ الرَّحْمَٰنِ الرَّحِيمِ (۱) الْحَمْدُ لِلَّهِ رَبِّ الْعَالَمِينَ (۲) الرَّحْمَٰنِ الرَّحِيمِ (۳) مَالِكِ يَوْمِ الدِّينِ (۴) إِيَّاكَ نَعْبُدُ وَإِيَّاكَ نَسْتَعِينُ (۵) اهْدِنَا الصِّرَاطَ الْمُسْتَقِيمَ (۶) صِرَاطَ الَّذِينَ أَنْعَمْتَ عَلَيْهِمْ غَيْرِ الْمَغْضُوبِ عَلَيْهِمْ وَلَا الضَّالِّينَ (۷)

„În numele lui Allah, Cel Milostiv, Cel Îndurător. (1) Lauda Îi este datorată lui Allah, Domnului lumilor, (2) Cel Milostiv, Cel Îndurător, (3) Stăpânul Zilei de Apoi. (4) Numai pe Tine Te închinăm şi numai la Tine ne rugăm pentru ajutor. (5) Îndrumă-ne pe calea cea dreaptă, (6) calea celor cărora Tu le-ai făcut milă, nu a celor care au căzut în disgraţie şi nici a celor rătăciţi.”.

[5].  Coran 1:6:

اهْدِنَا الصِّرَاطَ الْمُسْتَقِيمَ

„Îndrumă-ne pe calea cea dreaptă.”

[6].  Rugăciunea, dintr-un alt unghi (Capitolul 3)

[7].  Coran 1:3:

الرَّحْمَٰنِ الرَّحِيمِ

„Milostivul, Îndurătorul.”

[8].  Coran 1:2:

الْحَمْدُ لِلَّهِ رَبِّ الْعَالَمِينَ

„Laudă Îi este datorată lui Allah, Domnului lumilor.”

[9] . Coran 1:4:

مَالِكِ يَوْمِ الدِّينِ

„Stăpânul Zilei de Apoi.”

[10].  Coran 1:5:

إِيَّاكَ نَعْبُدُ

„Numai pe Tine Te închinăm.”

[11].  Coran 1:5:

„Şi numai la Tine ne rugăm pentru ajutor.”

[12].  Coran 1:7:

صِرَاطَ الَّذِينَ أَنْعَمْتَ عَلَيْهِمْ

„Calea celor cărora Tu le-ai făcut milă,

[13].  Coran 1:7:

غَيْرِ الْمَغْضُوبِ عَلَيْهِمْ وَلَا الضَّالِّينَ

nu a celor care au căzut în disgraţie şi nici a celor rătăciţi.”