A-i ajuta şi a le fi de folos altora este una dintre poruncile de bază ale Islamului. Asta ni s-a poruncit să facem de către Allah și Profetul Său (s.a.w.a.) şi asta ne-au învățat să facem Imamii noştri (a.s.). Este de datoria noastră să ajutăm o persoană care se află în dificultate, fie că este vorba de un musulman sau nu.
Într-o zi, un prieten al Imamului Sadiq (a.s.) a venit de departe să-l vadă în Medina, acolo unde se afla Imamul (a.s.). În timp ce vorbeau, el i-a spus Imamului (a.s.): „O, Imam neprihănit, în orașul nostru stau nişte nomazi. Ei vin la noi din când în când să ceară ajutor. Din păcate, ei nu sunt musulmani. Trebuie să-i ajutăm?”
Imamul (a.s.) a răspuns:
„Este datoria noastră de a ajuta fiecare persoană aflată în nevoie. Nu există nici o diferență dacă ea este musulmană sau nu.”
Islamul le consideră virtuoase pe acele persoane bogate care-şi îndeplinesc toate obligațiile financiare constând în plata Zakat și respectarea drepturilor rudelor, cerșetorilor și nevoiașilor.
Atunci când Imamul Ali (a.s.) numea pe cineva la conducerea vreunei provincii, el obişnuia să-i dea persoanei respective o serie de instrucțiuni. Una dintre ele a fost aceasta:
„Să le dai întotdeauna oamenilor drepturile lor, fie că sunt musulmani sau necredincioși. Dacă sunt musulmani, sunt frații tăi în credință, iar dacă nu sunt musulmani, ei sunt fraţii tăi în umanitate”.
Este datoria noastră să ajutăm orice persoană aflată în nevoie.
Întrebări:
- Este oare datoria musulmanilor de a-i ajuta pe cei nevoiași, chiar dacă aceştia nu sunt musulmani?
2. Ce porunci le-a dat Imamul Ali (a.s.) guvernatorilor cu privire la drepturile omului?
Următorul: Smerenia
Anterior: Nevoia de a avea prieteni