Allama Şeikh Hasan Ibn Yusuf Ali Ibn Ibn Mutahhar (Allah să fie mulțumit de el!), cunoscut și sub numele de Allama Hilli (r.a.) {648-726 A.H.} este una dintre personalitățile cele mai remarcabile ale islamului șiit. El nu a avut egal în timpul său și a fost cel mai eminent savant șiit. El a fost binecuvântat ȋn mod special de Imamul Mehdi (a.t.f.s) cu o favoare deosebită. El a dobândit cunoștințe religioase sub îndrumarea tatălui și a unchiului său, Muhaqqiq (r.a.) –autorul cărţii Şarai-ul-Islam. Khwaja Nasiruddin Tusi (r.a.), marele savant șiit, a fost, de asemenea, unul dintre profesorii săi. El a ajuns la ijtihad la vârsta de 11 ani și a predat multor studenți.
Odată, cȃnd era copil, tatăl său l-a fugărit dintr-un motiv oarecare. Când tatăl lui era cȃt pe ce să-l prindă, el a recitat versetul din Sfântul Coran care necesită prosternare. Auzind versetul, tatăl său s-a prosternat, dar el nu, deoarece nu ajunsese la vȃrsta pubertăţii. Tatăl său l-a fugărit din nou și el a făcut la fel. Tatăl său s-a bucurat foarte tare de isprava fiului său, l-a chemat la el și l-a tratat cu dragoste și afecţiune.
Allah i-a dăruit astfel de capacităţi că, încă din copilărie el a devenit mujtahid. El a scris mai mult de 70 de cărți. Cartea sa, Tabsiratul Muta’allimin, este atât de celebră, încât la ea s-au scris 27 sau 28 de comentarii.
Qazi Nurullah Şustari (r.a.) relatează următoarea ȋntȃmplare ȋn cartea sa, Majalis-al-Muminin: Cineva a scris o carte împotriva șiismului și obișnuia să citeze din ea în adunări. Astfel, el a reușit să inducă în eroare un anumit număr de oameni și să creeze îndoieli cu privire la credința în Imami.
El nu a împrumutat această carte nimănui niciodată, de teamă că ar putea cădea în mâinile șiiților, iar ei ar fi putut scrie o replică.
Pentru a obține această carte, Allama Hilli (r.a.) a început să participe la predicile acestui om și, de asemenea, s-a prezentat ca elev al său. După ce i-a câștigat încrederea, el i-a cerut să-I împrumute cartea pentru un anumit timp.
Deoarece ȋi era greu să-l refuze pe Allama Hilli (r.a.), i-a spus: „Am jurat că nu voi da această carte nimănui mai mult de o singură noapte”.
Cum nu exista nici o altă posibilitate, Allama Hilli (r.a.) a acceptat această condiție. În acea noapte el a început să copieze cartea. El a vrut să copieze cât mai mult posibil, astfel încât să poată dovedi falsitatea argumentelor din carte. Pe la miezul nopții el nu mai putea rezista oboselii. Ȋn acel moment, a sosit un oaspete respectat și după ce s-au salutat, i-a spus lui Allama Hilli (r.a.) să meargă la culcare și să-i încredințeze lui finalizarea cărții.
Allama a fost de acord. După un timp, când s-a trezit, el a constatat că era dimineață și nici urmăde oaspetele său. După ce l-a căutat, el a observat că această carte fusese deja terminată de oaspetele său și la sfârșitul ei era scris ceva. Când s-a uitat cu atenție, el a văzut că la sfârșit au fost adăugate următoarele cuvinte: „Aceasta a fost scrisă de dovada lui Dumnezeu (a.s.).”[1]
Concluzii
1) Trebuie să fim mereu activi în apărarea credinței noastre.
2) Imamul (a.t.f.s.) ne va sprijini în eforturile noastre.
Următorul: Imamul Mehdi (a.t.f.s.) ȋl vindecă pe Allamah Şeikh Hurr Amili (r.a.)
Anterior: Ȋntȃmplarea cu rodia
Biblioteca islamică: Cunoașterea islamului
[1] . Rawzatul Jannat, vol. 2, p.282, Jannatul Mawa: relatarea nr. 22, Najmus Saquib: relatarea nr. 15