a) Soția a impus ca, oricând divorțul nu este la cererea soției, și când, potrivit instanței, cererea de divorț nu se datorează abaterii soției de la atribuțiile sale în cuplu sau unui comportament neadecvat din partea acesteia, soțul să fie obligat să îi transfere jumătate din averea pe care a acumulat-o în timpul căsniciei sau echivalentul acesteia potrivit deciziei instanței.
b) Soțul i-a acordat soției procură irevocabilă cu drept de substituție, pentru ca aceasta să divorțeze după prezentarea în instanță și obținerea autorizației din partea instanței și după alegerea tipului de divorț, în cazurile menționate mai jos. De asemenea, soției i s-a acordat procură irevocabilă cu drept de substituție să aprobe în locul său renunțarea la dotă (mehrie), în cazul în care dota (mehrie) este cedată de către aceasta.
Situațiile în care soția poate cere eliberarea autorizației de divorț în instanță sunt după cum urmează:
1. Refuzul soțului de a plăti cheltuielile de întreținere matrimonială (nafaqe) pentru o perioadă de 6 luni pentru orice motiv, și imposibilitatea forțării acestuia pe cale legală să plătească cheltuielile și, de asemenea, neîndeplinirea timp de 6 luni a celorlalte drepturi și îndatoriri obligatorii față de soție, neexistând nicio cale legală pentru forțarea îndeplinirii acestora.
2. Comportamentul neadecvat sau conduita necorespunzătoare a soțului în asemenea măsură, încât continuarea vieții conjugale devine intolerabilă pentru soție.
3. Soțul suferă de o boală incurabilă, în așa fel încât relația conjugală să devină periculoasă pentru soție.
4. Demența soțului, în situațiile în care nu este posibilă încetarea căsătoriei din punct de vedere religios.
5. Nerespectarea hotărârii judecătorești care interzice soțului să urmeze anumite cariere profesionale care, în opinia instanței, contravin intereselor familiale și demnității soției.
6. Condamnarea soțului la o pedeapsă definitivă de 5 ani de închisoare sau mai mult, sau obligația de plată a unei amenzi care se soldează cu condamnarea la 5 ani de închisoare pentru neplată, sau condamnarea la închisoare și o amendă, care, cumulat, înseamnă 5 ani sau mai mult de încarcerare, iar pedeapsa este în curs de executare.
7. Soțul suferă de orice formă de dependență cu efecte nocive care, potrivit instanței, perturbă viața familială și îngreunează continuarea vieții conjugale pentru soție.
8. Soțul abandonează viața familială fără nicio scuză justificată. Stabilirea abandonului vieții familiale și stabilirea scuzei îi revine instanței sau, în situația în care soțul lipsește timp de 6 luni consecutive fără nicio scuză justificată din punctul de vedere al instanței.
9. Condamnarea definitivă a soțului ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni și executarea oricărui tip de pedeapsă penală existentă în șaria, incluzând și pedepsele had și ta’zir în urma săvârșirii unei infracțiuni care contravine intereselor și demnității soției. Stabilirea faptului că infracțiunea săvârșită contravine intereselor și demnității familiei, având în vedere situația și statutul soției și alte considerente, îi revine instanței.
10. În cazul în care, la trecerea a cinci ani de căsătorie, soția nu a dat naștere niciunui copil ca urmare a sterilității sau altor dizabilități fizice ale soțului său.
11. În cazul în care soțul dispare fără urmă și nu își face apariția timp de 6 luni de la prezentarea soției în instanță.
12. Soțul se căsătorește cu altcineva fără acordul soției, sau, potrivit instanței, nu și-a tratat în mod drept și egal soțiile.