Coborârea privirii şi păstrarea decenţei
Dumnezeu Preaînaltul a spus: „Spune credincioşilor: să-şi plece privirile, să-şi păzească ruşinea. Aşa este mai curat pentru ei. Dumnezeu, a ceea ce făptuiţi, este Cunoscător.”
Sura An-Nur 24:30
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „O privire nelegitimă (la o persoană care nu este mahram) este una dintre săgeţile otrăvite ale Satanei. Cel care renunţă la ea de dragul lui Dumnezeu, Atotputernicul şi Preaslăvitul şi nu pentru altceva, Dumnezeu îi va da în urma acestui lucru o credinţă prin care să-şi găsească bucuria (în sufletul lui).”
Man La Yahduruhul Faqih, vol. 4, p. 18
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Adulterul ochilor este contactul privirilor nelegitime (pline de dorinţe), adulterul buzelor este un sărut interzis (al unei persoane care nu este mahram), iar adulterul mâinilor este atingerea (mâinilor sau altor părţi ale trupului unei persoane care nu este mahram), indiferent dacă acest lucru este susţinut sau respins de răspunsul organelor sexuale (fie că este de natură sexuală, sau nu).”
Al-Kafi, vol. 5, p. 559
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) a spus: Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) l-a blestemat pe bărbatul care priveşte la părţile intime ale unei femei care nu îi este soţie şi de asemenea, pe bărbatul care o înşeală pe soţia fratelui său credincios şi pe bărbatul de ajutorul căruia oamenii au nevoie (din cauza poziţiei sale), dar care le cere mită acestora.”
AI-Kafi, vol. 5, p. 559
Femeile şi podoabele
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cuvintele pe care un bărbat le spune soţiei lui: «Te iubesc» nu se vor şterge niciodată din inima ei.”
Uasa’il-uş Şi’ah, vol. 14, p. 10
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Nu contează ce podoabe foloseşte o femeie pentru soţul ei.”
AI-Kafi, vol. 5, p. 119
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus că Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a interzis ca o femeie să se dichisească pentru altcineva în afară de soţul ei, spunând:
„Aşadar, dacă face acest lucru, este dreptul lui Dumnezeu, Atotputernicul, să o ardă în Iad.” (Dacă nu se căieşte.)
Man La YahduruhulFaqih, vol. 4, p. 6
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cel care-şi intensifică dragostea pentru noi (Ahlul-Beyt) îşi intensifică şi dragostea faţă de soţia sa.”
Uasa’il-uş Şi’ah, vol. 14, p. 11
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cele mai bune dintre femeile voastre sunt cele evlavioase şi care ascultă de soţii lor în ceea ce priveşte dichisirea şi dorinţele acestora (dar sunt de neatins pentru ceilalţi).”
Uasa’il-uş Şi’ah, vol. 20, p.30
Preacurvia şi efectele sale dăunătoare
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Este scris în Tora: «Eu sunt Dumnezeu, Cel Care-i nimiceşte pe ucigaşi şi Care-i distruge pe preacurvari.»”
Al-Kafi, vol. 5, p. 554
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Există şase urmări în cazul unui preacurvar, dintre care trei sunt în această viaţă, iar celelalte trei vor fi în viaţa de apoi. Cele care apar în această viaţă sunt: pierderea onoarei şi defăimarea acelei persoane; pricinuirea sărăciei şi scurtarea duratei de viaţă (adică grăbirea morţii) a acelei persoane. Apoi, cele care vor apărea în viaţa de apoi sunt: mânia lui Dumnezeu, gravitatea Judecăţii şi sălăşluirea în Foc pe veşnicie.”
Al-Kafi, vol. 5, p. 541
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a citat din nou din Tora:
„O, oameni, să nu comiteţi preacurvie pentru că atunci şi soţiile voastre vor comite acest lucru. Ceea ce semănaţi, veţi culege.” (Vi se va face ceea ce faceţi şi voi altora.)
Al-Kafi, vol.5, p.554
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „…Cel care îmbrăţişează o femeie care nu îi este permisă (haram) va fi legat cu un lanţ de foc împreună cu Satana şi vor fi aruncaţi amândoi în Iad.”
Man La Yahduruhul Faqih, vol. 4, p. 14
Odată, Ammar ibn Musa l-a întrebat pe Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) despre întreţinerea de relaţii sexuale cu animalele şi despre masturbarea cu mâna sau cu altă parte a corpului cuiva, iar el a răspuns: „Orice formă a acestor lucruri şi cele asemănătoare lor, prin care bărbatul elimină sămânţa sa, este (considerată ca) preacurvie (şi este nepermisă).”
AI-Kafi, vol. 5, p. 541
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Blestemat este cel care se împreunează cu animalele.”
AI-Kafi, vol. 2, p. 270
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Homosexualitatea este la fel ca preacurvia.”
Kanz-ul-‘Ummal, vol. 5, p. 316
Igiena în islam
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Există trei calităţi pe care Dumnezeu le iubeşte (în oameni): concizia în vorbire, durata scurtă a somnului şi cantitatea mică de mâncare; în timp ce există trei lucruri care nu-I plac: vorbăria lungă, a dormi prea mult şi supraalimentarea.”
Al Isna’Aşariya, p. 92
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Încercaţi să fiţi cât de curaţi puteţi. Cu adevărat, Dumnezeu a clădit temelia islamului pe curăţenie; aşadar, niciodată nu va intra cineva în Paradis, în afară de cei curaţi.”
Kanz-ul-‘Ummal, Tradiţia 26002
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Consumul excesiv de alimente cauzează multe feluri de boli.”
Ghurar-ul-Hikam, p. 359
Imamul Musa ibn Ja’far (Pacea fie asupra sa!), al şaptelea Imam, a spus:
„Există cinci tradiţii (sunnah) referitoare la cap şi altele cinci referitoare la trup. Primele cinci referitoare la cap sunt: spălarea gurii, tunderea mustăţii, pieptănarea părului şi tragerea apei în gură şi în nări.”
Celelalte cinci, referitoare la trup sunt: circumcizia, raderea părului pubian, depilarea părului din zona axilei, tăierea unghiilor şi curăţarea părţilor intime (cu apă, şerveţel sau cârpă, dar apa este de preferat.)”
Saduq: Khisal, p. 125
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) i-a spus Imamului Hasan (Pacea fie asupra sa!): „Să te învăţ patru lucruri prin care nu vei avea nevoie de niciun tratament medical?”
„Da” a răspuns Imamul Hasan (Pacea fie asupra sa!). Apoi Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus:
- Nu te aşeza să mănânci, dacă nu ţi-e foame.
- Şi să părăseşti masa când te simţi încă neîndestulat.
- Mestecă bine (alimentele în gură).
- Iar când vrei să mergi la culcare, să mergi mai întâi la toaletă, ca să te uşurezi.
Dacă pui aceste lucruri în practică nu vei avea nevoie de niciun tratament medical.”
Uasa’il-uş Şi’ah, vol. 24, p. 245
Tranzacţiile şi relaţiile sociale
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cel care cumpără produsele alimentare care reprezintă o necesitate pentru toţi şi le depozitează timp de patruzeci de zile în speranţa că preţul lor va urca pe piaţa musulmanilor, iar apoi le vinde şi dă întreaga sumă câştigată, ca milostenie săracilor, nu poate ispăşi prin asta (oferirea întregului câştig ca milostenie) ceea ce a făcut mai înainte (stocarea produselor alimentare).”
Biharul-Anuar, vol. 103, p. 89
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cel care se încumetă să facă tranzacţii fără să respecte regulile islamice referitoare la acestea, se implică în specula cu bani (nefiind conştient de acest lucru).”
Biharul-Anuar, vol. 103, p. 93
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a relatat că Trimisul lui Dumnezeu (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cel care face negoţ vânzând şi cumpărând bunuri trebuie să evite cinci lucruri. Altfel, el nu trebuie să cumpere şi să vândă nimic: cămătăria, depunerea de jurăminte, ascunderea defectelor sau lipsurilor pe care le au bunurile, lăudarea lor în mod incorect în timp ce le vinde şi găsirea de cusururi când le cumpără.”
Saduq, Al-Khisal, vol. 1, p. 286
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!), al cincilea Imam, a spus: „Cel care caută să-şi câştige existenţa în această lume pentru a fi independent de ceilalţi oameni în ceea ce priveşte nevoile sale, pentru a se îngriji de membrii familiei sale şi pentru a-şi revărsa afecţiunea faţă de vecinii săi, va avea faţa strălucitoare precum luna când Îl va întâlni pe Dumnezeu, Atotputernicul şi Preaslăvitul, în Ziua Judecăţii.”
Al-Kafi, vol. 5, p. 78
Înşelătoria şi negoţul
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cel care doarme în timp ce poartă în inima sa înşelăciune împotriva fratelui său musulman, doarme sub mânia lui Dumnezeu şi rămâne în această stare până când se căieşte.”
Safinat-ul-Bihar, vol. 2, p. 318
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „…Iar în cazul celui care-l înşeală pe fratele său musulman, Dumnezeu va îndepărta de la el belşugul, îl va deposeda de mijloacele de subzistenţă şi-l va lăsa lui însuşi.”
Uasa’il-uş Şi’ah, vol. 17, p. 283
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a interzis amestecarea laptelui cu apă atunci când este vândut.”
At-Tahsib, vol. 7, p. 13
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cei care ne înşeală nu fac parte dintre noi.”
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cel care-l înşeală pe un credincios musulman atunci când cumpără sau când vinde lucruri, nu face parte dintre noi, iar în Ziua Învierii va fi înviat printre evrei, pentru că ei au fost cei care i-au înşelat cel mai mult pe musulmani.”
Biharul-Anuar, vol. 103, p. 80
Poftele
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Mă tem de trei lucruri după ce nu voi mai fi, în ceea ce priveşte poporul meu (ummah): rătăcirea după ce i s-a dat cunoaşterea, ispitele care-l vor îndruma greşit şi poftele stomacului şi ale părţilor intime.”
Al-Kafi, vol. 2, p. 79
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Niciun act de adorare nu este mai valoros înaintea lui Dumnezeu decât puritatea stomacului cuiva şi a părţilor intime în faţa poftelor.”
Al-Kafi, vol. 2, p. 80
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „În cazul celui pentru care poftele şi păcatele sunt uşor disponibile, dar care le evită de teama lui Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul, El va stăvili focul şi-l va proteja de marea spaimă …”
Makarim-ul-Akhlaq
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cel care se păzeşte de păcatele stomacului, ale limbii şi ale părţilor intime este cu siguranţă păzit de toate păcatele.”
Al-Muhajjat-ul Bayda
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Aduceţi-vă aminte (atunci când comiteţi păcate) că plăcerile trec, în timp ce consecinţele lor rămân.”
Nahjul Balagha, p. 553
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Pe cel care sărută un băieţaş cu dorinţă (păcătoasă), Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul, îl va lega cu un frâu de foc.”
Al-Kafi, vol. 5, p. 548
Imamul Baqir (Pacea fie asupra Sa!) a spus: „Ce luptă este mai bună pentru pietatea cuiva decât cea împotriva (poftelor) stomacului şi a părţilor intime?”
AI-Kafi, vol. 2, p. 79
Averile lumeşti şi adunarea cu lăcomie a bogăţiei
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cel pentru care două zile (din viaţa sa) sunt la fel (fără să progreseze spiritual) este în pierdere.”
Biharul-Anuar, vol. 71, p. 173
Al şaptelea Imam, Musa ibn Ja’far (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Această lume este asemenea apei unei mări. Oricât de multă apă ar bea din ea cel însetat, setea lui se va accentua într-atât, încât apa îl va ucide.”
Biharul-Anuar, vol. 78, p. 311
Imamul Hadi (Pacea fie asupra sa!), al zecelea Imam, a spus: „Oamenii sunt respectaţi în această lume pentru că deţin avere, iar în lumea de apoi vor fi respectaţi pentru deţinerea faptelor bune.”
Biharul-Anuar, vol. 78, p. 368
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Referitor la cei care mă urmează pe mine, distrugerea femeilor stă în două lucruri: în aur şi în hainele indecente; iar distrugerea bărbaţilor stă în abandonarea cunoaşterii şi în adunarea bogăţiei.”
Culegerea Waram
Această lume trecătoare – farmecul şi otrava sa
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „În momentul în care sicriul cuiva este ridicat şi purtat, sufletul persoanei respective urmează trupul neînsufleţit strigând cu regret: «O, voi, copiii şi rudele mele! Fiţi atenţi ca această lume să nu vă înşele şi pe voi cum m-a înşelat pe mine! Am adunat avere neţinând cont dacă e legitimă sau nelegitimă şi am lăsat-o toată altora. Acum sunt lăsat cu povara ei care apasă asupra mea, în timp ce ceilalţi se bucură şi se înfruptă din ea; de aceea, să evitaţi ceea ce este asemănător cu ceea ce mi s-a întâmplat mie.»”
Biharul-Anuar, vol. 6, p. 161
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Dacă omul ar vedea moartea sa şi viteza cu care se apropie de el, el ar detesta cu siguranţă această lume şi speranţele din ea.”
Biharul-Anuar, vol. 73, p. 166
Imamul Kazim (Pacea fie asupra sa!), al şaptelea Imam, a spus: „Această lume este asemenea unui şarpe care este moale la atingere, în timp ce în interiorul său se află otravă ucigătoare. Cei care deţin înţelepciunea îl evită, dar copiii (naivii) sunt atraşi de el şi doresc să-l prindă cu mâinile.”
Biharul-Anuar, vol. 78, p. 311
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Dragostea pentru această lume trecătoare este cauza tuturor păcatelor.”
AI-Kafi, vol. 2, p. 315
Sclavii nepăsători ai acestei lumi amăgitoare
Imamul Husein (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Într-adevăr, oamenii sunt sclavii acestei lumi, iar religia lor este superficială, numai pe limbile lor. Ei acordă atenţie religiei atâta timp cât le sunt asigurate interesele lor materiale, dar atunci când sunt încercaţi scade numărul adevăraţilor credincioşi.”
Tuhaful-‘Uqul şi Biharul-Anuar, vol. 44, p. 374
Imamul Hasan ibn Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Mă uimeşte cel care se gândeşte la hrănirea sa, dar nu are în vedere hrănirea intelectului său. Astfel, el evită ceea ce îi dăunează stomacului său, dar permite ca mintea să-i fie umplută cu ceea ce îl distruge.”
Safinat-ul-Bihar, vol. 2, p. 84
Lăcomia şi speranţele deşarte
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Chiar dacă zgârcenia, laşitatea şi lăcomia sunt însuşiri diferite, totuşi ele au în comun o concepţie greşită despre Dumnezeu.”
Nahgiul-Balagha, Scrisoarea 52
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Dacă fiul lui Adam ar deţine două văi largi în care ar curge aur şi argint, el şi-ar mai dori încă să o caute pe a treia.”
Man La Yahduruhul Faqih, vol. 4, p. 418
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cel care-şi dedică inima acestei lumi se va confrunta cu trei stări sufleteşti: amărăciune nesfârşită, dorinţă de nepotolit şi speranţă deşartă.”
Usul-I-Kafi, vol. 2 p. 320
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cât de mulţi netrebnici există, ale căror zile le sunt numărate şi totuşi ei caută din răsputeri bogăţia.”
Ghurar-ul-Hikam, p. 240
Aroganţa şi mândria
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Să nu deveniţi îndărătnici (şi să nu urmaţi cu încăpăţânare propriile voastre idei) pentru că o asemenea persoană va ajunge la pieire.”
Tasnif-I-Ghurar-ul-Hikam, p. 443
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cel care se consideră important (fiind mândru de sine) este un nimic în faţa lui Dumnezeu.”
Tasnif-I-Ghurar-ul-Hikam, p. 308 & Biharul-Anuar, vol. 6, p. 91
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Două lucruri cauzează distrugerea oamenilor (şi duc în Iad): frica de sărăcie şi căutarea cu mândrie a unei poziţii înalte.”
Biharul-Anuar, vol. 72, p. 39
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Trebuie să evitaţi admiraţia de sine şi să renunţaţi la a vă baza pe ceea ce pare că este bun în voi şi la iubirea laudelor exagerate pentru că acestea constituie cele mai sigure ocazii pentru Satana (de a vă înşela).”
Ghurar-ul-Hikam, p. 298
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cel care are chiar şi puţină aroganţă în inima sa, nu va fi lăsat să intre în Rai.”
Al-Kafi, vol. 2, p. 310
Cumpătarea şi economia
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Vă asigur că cel care face economie nu va deveni niciodată sărman.”
Biharul-Anuar, vol. 71, p. 346
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cea mai bună practică este manifestarea bunăvoinţei.”
Ghurar-ul-Hikam, p. 182
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „A consuma mai mult decât este necesar înseamnă extravaganţă.”
Mustadrak-ul-Uasa’il, vol. 15, p. 271
Imamul Kadim (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Dacă oamenii ar avea obiceiul de a fi moderaţi în ceea ce priveşte mâncarea, trupurile lor s-ar întări.”
Biharul-Anuar, vol. 66, p. 334
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Nimeni nu trece pe lângă un cimitir fără ca morţii să strige la el: «O, nepăsătorule! Dacă ai fi conştient de ceea ce ni s-a făcut nouă cunoscut, ţi-ar îngheţa sângele în vine.»”
Irşad-ul-Qulub
Consultarea cu ceilalţi
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Dacă stăpânitorii voştri sunt dintre cei care săvârşesc binele, dacă cei bogaţi sunt dintre cei milostivi, iar problemele voastre se rezolvă prin consultarea dintre voi, atunci a trăi pe pământ va fi mai bine pentru voi decât să fiţi sub el. Dar dacă cârmuitorii voştri sunt dintre cei răi, dacă cei bogaţi sunt dintre cei avari, iar treburile voastre se desfăşoară fără să vă sfătuiţi între voi, atunci este mai bine pentru voi să fiţi sub pământ, decât să trăiţi pe el.”
Manhaj-us-Sadiqin, vol. 2, p. 373
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cel care se sfătuieşte cu cei înţelepţi caută să fie luminat de lumina raţiunii (şi va discerne binele de rău).”
Ghurar-ul-Hikam, p. 336
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cel care se consultă cu cei inteligenţi dă dovadă de progres.”
Biharul-Anuar, vol. 75, p. 105
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Niciun credincios nu va deveni nefericit prin sfătuirea cu ceilalţi şi nimeni nu va obţine vreun merit fiind îndărătnic.”
Nahgiul-Fisahah, p. 533
Truda şi lenea
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Există şaptezeci de feluri de adorare (a lui Dumnezeu), cea mai bună dintre ele fiind câştigarea existenţei în mod cinstit (legitim).”
At-Tahsib, vol. 6, p. 324
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Niciodată, niciodată nu se va ajunge la prosperitate prin trândăvie şi prin lenevie.”
Ghurar-ul-Hikam, p.197
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Evitaţi lenevia şi nemulţumirea. Acestea două sunt cheile tuturor păcatelor.”
Biharul-Anuar, vol. 78, p. 175
Când Sa’d Ansari i-a spus Profetului (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) că mâinile sale erau bătătorite pentru că muncise cu o frânghie şi cu o lopată pentru a câştiga bani pe care să-i cheltuie pentru soţia şi pentru copiii săi, Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) i-a sărutat mâna (în semn de respect) şi i-a spus: «Aceasta este o mână pe care Focul (Iadului) nu o va atinge niciodată.»”
Usd-ul-Ghabah, vol. 2, p. 269
Martirii şi martiriul
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Există o faptă bună superioară tuturor celorlalte fapte bune, până când un credincios este ucis (în timp ce luptă împotriva duşmanilor islamului care-i măcelăresc pe musulmani) pe calea lui Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul, după care nu mai există nicio faptă bună care să fie mai presus de aceasta.”
Biharul-Anuar, vol. 10, p. 100
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Celui care este ucis pe calea lui Dumnezeu (ca martir), El nu-i va socoti păcatele (păcatele lui vor fi iertate complet).”
Furu-I-Kafi, vol. 5, p. 54
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „…Pe Cel în a Cărui mână este sufletul meu, dacă toţi locuitorii cerului şi ai pământului s-ar aduna să ucidă un credincios (neprihănit), Dumnezeu îi va aşeza pe toţi în Foc.”
Biharul-Anuar, vol. 75, p. 149
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Niciun strop de sânge nu este mai iubit de Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul, decât picătura de sânge care se varsă pe calea lui Dumnezeu.”
Uasa’il-uş Şi’ah, vol. 15, p. 14
Imamul aşteptat – Mehdi (Pacea fie asupra sa!) – şi cârmuirea lui cea dreaptă
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Al-Mehdi este dintre descendenţii mei, dintre fiii Fatimei.”
Sunan-I-Abu Dawud, vol. 4, p. 107
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Fericit este cel care-l va sluji pe Qaim, din familia mea (Ahlul Beyt) şi care-l va urma, înainte să apară. Această persoană îi va iubi pe cei care-l iubesc pe el (adică pe Qaim) şi nu va avea dragoste faţă de duşmanii lui şi va accepta autoritatea Imamilor de dinaintea sosirii sale. Aceştia sunt prietenii mei şi acestea sunt cei mai sinceri din poporul meu (ummah), pe care-i respect foarte mult.”
Biharul-Anuar, vol. 52, p. 129
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Dumnezeu va ridica un bărbat dintre descendenţii mei, din familia mea (Ahlul Beyt), prin care pământul va fi umplut de dreptate până la sfârşit, în acelaşi mod în care a fost umplut de nedreptate şi de asuprire.”
Al-Musannif, vol. 11, p. 371
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Persoana care moare fără să-l cunoască pe Imamul timpului său (Imamul Mehdi – Pacea fie asupra sa! – este Imamul timpului nostru) moare la fel ca cei din timpul perioadei de necunoaştere (ignoranţă).”
Musnad-i-Ahmad-ibn-Hanbal, vol. 2, p. 83; vol. 3, p. 446 & vol. 4, p. 96: Sahih-i-Bukhari, vol. 5, p. 13 & Sahih-i-Muslim vol. 6, p. 21, Nr.1849, pe lângă 25 de alte surse prezentate de savanţii sunniţi.
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Când se va arăta Qaim al nostru, cerul îşi va trimite stropii, pământul va lăsa să crească vegetaţia sa, duşmănia va dispărea din inimile robilor (pentru a trăi în pace şi în dragoste frăţească), iar animalele sălbatice şi fiarele vor continua să trăiască împreună în pace…”
Biharul-Anuar, vol. 52, p. 316
Abil-Jarud a spus: „L-am întrebat pe Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) dacă ştia despre dragostea şi sinceritatea mea faţă de el şi mi-a răspuns că ştia. Apoi i-am spus că am o întrebare pentru el la care aş dori să-mi răspundă, pentru că ochii mei erau orbi şi umblam cu greu, astfel că nu mă puteam duce mereu sa-l vizitez pe el. El mi-a spus să-l întreb. L-am rugat să-mi facă cunoscut crezul conform căruia el şi familia sa Îl adorau pe Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul, pentru a-L putea adora şi eu pe El, conform acestui crez. El mi-a răspuns:
«Tu ai întrebat un lucru mare (important), deşi ai pus o întrebare scurtă. Pe Dumnezeu, îţi dau religia mea şi religia înaintaşilor mei prin care-L adorăm noi pe Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul. Acesta este: mărturisirea de credinţă că nu există nicio altă divinitate în afară de Dumnezeu, că Muhammed este Trimisul lui Dumnezeu, declararea faptului că ceea ce i s-a pogorât lui (Coranul) este de la Dumnezeu, afecţiunea pentru noi şi pentru cei care ne iubesc şi ascultă de noi (cei din Ahlul Beyt) şi lipsa de iubire faţă de vrăjmaşii noştri, supunerea faţă de cauza noastră, aşteptarea lui Qaim al nostru (al doisprezecelea Imam, a cărui domnie va veni atunci când va dori Dumnezeu) şi străduinţa (pentru a îndeplini obligaţiile pe care ni le-a dat Dumnezeu şi legea Sa) şi evlavia (evitând lucrurile care nu sunt permise)».”
Al-Kafi, vol. 1, p. 34
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Când se va ridica Qaim al nostru şi-şi va aşeza mâna asupra capetelor slujitorilor, le va da acestora progresul intelectual şi le va desăvârşi răbdarea şi discernământul. După aceea, Dumnezeu le va spori vederea şi auzul, astfel că nu va exista niciun obstacol între ei şi Qaim, când va hotărî să le vorbească, ei îl vor auzi şi-l vor putea vedea acolo unde va fi.”
Yaumul Khalas, p. 269
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „În timpul lui Al-Qaim (Al-Mehdi) (Pacea fie asupra sa!), un credincios care se află în partea de est îl va putea vedea pe fratele său (musulman) din partea de vest şi vice versa, cel care este în partea de vest îl va putea vedea pe fratele său (musulman) din partea de est.”
Biharul-Anuar, vol. 52, p. 391
Notă:
Cu siguranţă, existenţa mijloacelor de comunicare precum sateliţii, televiziunea şi cele asemănătoare acestora, ne poate ajuta să înţelegem acest hadis, deşi niciuna din aceste dispozitive tehnologice nu exista când au fost rostite aceste cuvinte preţioase.
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „El (Al-Mehdi) va sta (într-un loc aproape de Kaba) între Obelisc şi locul lui Avraam şi va striga, spunând: «O, grup al adepţilor mei şi oamenii mei remarcabili, pe care Dumnezeu i-a păstrat pentru victoria mea, înainte de sosirea mea pe faţa pământului! Veniţi la mine cu ascultare.» Atunci chemarea lui va ajunge la ei în timp ce aceştia vor fi în locurile lor de rugăciune şi acasă, în paturile lor, fie că sunt în partea de răsărit a pământului, sau de apus. Aşadar, ei îi vor auzi această singură chemare, care va ajunge la urechile fiecăruia, iar ei toţi îi vor răspunde, de asemenea (venind la el). Apoi le va lua doar un moment ca să se adune cu toţii acolo, între Obelisc şi locul lui Avraam, ca să-l urmeze.”
Biharul-Anuar, vol. 53, p. 7
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) i-a spus companionului său devotat, Al-Mufaddal, următoarele lucruri despre Al-Mehdi şi despre venirea sa: „O, Mufaddal! Spune-le celor care ne urmează informaţiile despre Al-Mehdi, ca să nu se îndoiască de religia lor.”
Biharul-Anuar, vol. 53, p. 6
Imamul Mehdi (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Eu sunt Al-Mehdi şi eu sunt cel încă viu, care va instaura dreptatea peste tot în lume, la fel cum a fost umplută de asuprire. Cu siguranţă, pământul nu va rămâne niciodată fără o dovadă, iar oamenii nu vor trăi în lipsa unui lider. Aşadar, să nu relataţi ceea ce v-am încredinţat decât fraţilor voştri (musulmani) care sunt oameni ai lui Dumnezeu.”
Kamal-ud-Din, p. 445
Imamul Mehdi (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Iar în ceea ce priveşte evenimentele care se întâmplă (musulmanilor) să vă adresaţi celor care relatează tradiţiile noastre (adică savanţilor), pentru că ei sunt martorii mei cu privire la voi, iar eu sunt martorul lui Dumnezeu cu privire la ei.”
Kamal-ud-Din, p. 484
Imamul Al-Mehdi (Pacea fie asupra sa!) i-a scris într-o scrisoare şeicului al-Mufid: „Noi suntem conştienţi de împrejurările în care vă aflaţi şi nimic din problemele voastre nu este ascuns de noi.”
Biharul-Anuar, vol. 53, p. 175
Imamul Mehdi (Pacea fie asupra sa!) i-a scris într-o scrisoare şeicului Al-Mufid: „Noi nu suntem nepăsători faţă de voi, nici nu am uitat de voi, pentru că dacă ar fi aşa, nenorocirile v-ar copleşi, iar duşmanii voştri v-ar stârpi. Prin urmare, temeţi-vă de Dumnezeu şi supuneţi-vă Lui, Slăvită fie măreţia Sa!”
Biharul-Anuar, vol. 53, p. 175
Rugă
Fie ca Dumnezeu să grăbească sosirea celui de-al doisprezecelea Imam (Pacea fie asupra sa!) pentru a instaura dreptatea, adevărul şi egalitatea între oameni peste tot în lume!
Naţiunea musulmană (Ummah) la sfârşitul timpului
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Va veni un timp când oamenii nu-i vor respecta pe învăţaţii lor decât pentru hainele lor frumoase; nu vor asculta Coranul decât pentru vocea plăcută (a recitatorului); şi nu-L vor adora pe Dumnezeu decât în timpul lunii postului; femeile lor nu vor avea ruşine, săracii lor nu vor avea răbdare, iar bogaţii lor nu vor prospera; ei nu se vor mulţumi cu puţin şi nu vor fi satisfăcuţi de belşug. Ei se vor strădui numai pentru stomacul lor; religia lor va fi averea (banii) lor; femeile lor vor deveni Qiblah lor (direcţia de rugăciune); iar casele lor vor deveni moscheile lor; ei se vor îndepărta de învăţaţii lor la fel cum fug mieii de lupi.
Apoi, când vor deveni astfel, Domnul va pogorî asupra lor trei lucruri. Mai întâi, El va lua prosperitatea averilor lor. Al doilea lucru este că peste ei va guverna un conducător crud. Al treilea lucru este că ei vor părăsi această lume fără să aibă credinţă (adevărată).”
Uaqayi’-ul-‘Ayyam, p. 439
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Va veni un timp pentru naţiunea (Ummah) mea când conducătorii ei vor fi cruzi, învăţaţii ei vor fi lacomi, iar evlavia lor va fi mică, cei care se închină dintre ei vor acţiona cu prefăcătorie, negustorii lor vor lua camătă şi vor ascunde defectele bunurilor pe care le cumpără şi pe care le vând, iar femeile lor vor fi preocupate cu podoabele acestei lumi. Prin urmare, când va veni acel timp, cel mai vicios dintre ei va stăpâni asupra lor, iar aceia dintre ei care înfăptuiesc ceea ce este bine se vor ruga, dar nu li se va răspunde.”
Bihar-uI-Anuar, vol. 23, p. 22
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Va veni un timp pentru naţiunea (Ummah) mea când oamenii vor iubi cinci lucruri, neglijând alte cinci:
Ei vor iubi această lume şi o vor neglija pe cea de apoi.
Ei vor iubi bogăţia şi vor uita de Ziua Judecăţii.
Bărbaţii lor vor iubi femeile (stricate, imorale) şi vor uita de hurii.
Ei vor iubi casele şi vor uita de mormintele lor.
Şi se vor iubi pe ei înşişi, uitând de Domnul lor. Aceştia (astfel de oameni) nu mă iubesc şi nici eu nu-i iubesc pe ei.”
Al-Isna ‘Aşariyyah, p. 202
Timpul acestei vieţi trebuie folosit bine
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) i-a spus lui Abu Dharr: „Să profitaţi de cinci ocazii, înaintea altor cinci lucruri: de tinereţea voastră, înainte de a îmbătrâni, de sănătatea voastră, înainte de a vă îmbolnăvi, de averea voastră, înainte de a sărăci, de tihna voastră, înainte de a veni momentul când veţi fi agitaţi şi de viaţa voastră, înainte de a muri.”
Biharul-Anuar, vol. 77, p. 77
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Nu există nimic care să fie mai preţios decât aurul, în afară de ceea ce a mai rămas din viaţa unui credincios adevărat.”
Ghurar-ul-Hikam, p. 257
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Când va veni Ziua Judecăţii, un grup de oameni se vor ridica şi vor veni la poarta Raiului să bată la ea. Ei vor fi întrebaţi cine sunt şi vor răspunde: «Noi suntem oamenii răbdării». Apoi vor fi întrebaţi în ce lucru au avut răbdare şi vor răspunde: «Noi am fost răbdători în ceea ce priveşte ascultarea de Dumnezeu şi am dat dovadă de răbdare prin evitarea păcatelor împotriva Sa.» Aşadar, Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul, le va spune că au dreptate şi-i va lăsa să intre în Rai. Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu, Atotputernicul şi Preaslăvitul, Care spune: «Cei răbdători vor primi răsplata lor fără socoteală. » (Sura 39. Verse 10)
AI-Kafi, vol. 2, p. 75
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Fericit este cel care nu are aşteptări şi dorinţe prea mari (în această viaţă) şi care încearcă să folosească cât mai mult timpul care i-a mai rămas de trăit.”
Ghurar-ul-Hikam, p. 206
Studierea religiei
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Vai de musulmanul care nu alocă (cel puţin) o zi din săptămână pentru studiul amănunţit al religiei sale şi pentru a cerceta lucrurile legate de religia sa.”
Biharul-Anuar, vol. 1, p. 176
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Pentru cel care studiază religia lui Dumnezeu, El îi va fi de ajuns să-i îndepărteze necazul şi să-i asigure mijloacele de existenţă, de unde nu şi-ar fi putut niciodată imagina.”
Mahajjat-ul Bayda vol. 1, p.15
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „(Tinerii şiiţi ar trebui să aibă programe educative religioase). Dacă văd că un tânăr dintre şiiţi nu are acest program, îi voi preda o lecţie.”
Biharul-Anuar, vol. 1, p. 214
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Aduceţi-le la cunoştinţă celor care ne urmează pe noi că ei vor fi cu siguranţă printre cei mântuiţi în Ziua Învierii, dacă pun în practică ceea ce li s-a recomandat.”
Biharul-Anuar, vol. 2, p. 29
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Acela din poporul meu (ummah) care memorează patruzeci de tradiţii dintre cele necesare oamenilor pentru viaţa lor religioasă (pentru a le răspândi şi preda), Dumnezeu îl va învia dintre morţi la fel ca pe un jurist, în Ziua Învierii.”
Biharul-Anuar, vol. 2, p. 153
Caracterul frumos şi urmările sale bune
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cu adevărat, un rob poate să dobândească poziţia celui care posteşte în timpul zilei şi care rămâne treaz noaptea, rugându-se, datorită faptului că are un caracter frumos.”
Biharul-Anuar, vol. 71, p. 373
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) i-a spus fiului său, Imamul Hasan (Pacea fie asupra sa!): „O, fiule! Nicio bogăţie nu este mai valoroasă ca inteligenţa şi nicio sărăcie nu este la fel ca ignoranţa; nicio oroare nu este mai rea decât aroganţa şi nicio viaţă nu este mai plăcută decât acolo unde există un caracter frumos.”
Biharul-Anuar, vol. 78, p. 111
Imamul Hasan ibn Ali (Pacea fie asupra sa!): „Cu adevărat, cel mai bun lucru dintre cele mai bune este caracterul frumos.”
Khisal-I-Saduq, p. 29
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Comportamentul frumos stă în trei trăsături: evitarea lucrurilor nepermise, dobândirea celor permise şi bunătatea faţă de rude.”
Biharul-Anuar, vol. 71, p. 394
Imamul Ali ibn Husein (Pacea fie asupra sa!), al patrulea Imam, a spus: „Vorba bună sporeşte averea, măreşte chiverniseala, amână moartea, creează dragoste între membrii unei familii şi face ca acea persoană să intre în Rai.”
Saduq, Khisal, p. 317
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Există trei lucruri, iar dacă fiecare dintre acestea este adus în faţa lui Dumnezeu de către cineva, El va face ca acea persoană să intre în Rai: milostenia în vreme de sărăcie, un comportament bun faţă de toţi oamenii şi dreptatea faţă de el însuşi.”
Al-Kafi, vol. 2, p. 103
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Lucrurile prin care poporul meu (ummah) poate să guste Raiul sunt, mai presus de toate celelalte, evlavia şi comportamentul frumos.”
AI-Kafi, vol. 2, p. 100
Dezavantajele mâniei şi ale comportamentului urât
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Mânia distruge credinţa la fel cum oţetul strică mierea.”
AI-Kafi, vol. 2, p. 302
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra!) a spus: „Mânia este cheia tuturor păcatelor.”
AI-Kafi, vol. 2, p. 303
Imamul Ridha (Pacea fie asupra!) a transmis de la tatăl său, care a relatat că Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus că odată un bărbat l-a rugat pe Profet (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) să-l înveţe o faptă prin care să poată evita crearea unei bariere între el şi Paradis.
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Să nu te mânii; să nu ceri de la oameni; să doreşti pentru ceilalţi ceea ce-ţi doreşti pentru tine însuţi.”
Biharul-Anuar, vol. 75, p. 27
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra!) a spus: „Celui care-şi înfrânează mânia, Dumnezeu îi va acoperi greşelile.”
AI-Kafi, vol. 2, p. 303
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra!) a spus: „Mânia este lucrul care distruge inima unui om inteligent; iar cel care nu-şi stăpâneşte mânia, nu-şi are nici judecata (mintea) sub control.”
AI-Kafi, vol. 2, p. 303
Cererea iertării Divine
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Parfumaţi-vă cu căinţă, astfel ca duhoarea păcatelor voastre să nu vă facă de ocară.”
Biharul-Anuar, vol. 6, p. 22
Amirul Mu’minin / Prinţul credincioşilor, Imamul Ali (Pacea fie asupra sa!) a învăţat pe cineva să I se adreseze lui Dumnezeu printr-o rugă scurtă, spunând: „Lauda Îi aparţine doar lui Dumnezeu pentru fiecare binecuvântare şi Îl rog pe El pentru tot ceea ce este bine şi caut adăpost la Dumnezeu în faţa tuturor păcatelor; şi caut iertarea lui Dumnezeu pentru toate păcatele.”
Biharul-Anuar, vol. 94, p. 242
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) a relatat faptul că Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a fost odată întrebat care sunt cei mai buni slujitori ai lui Dumnezeu, iar el a răspuns:
„Ei sunt astfel: când fac ceea ce este bine, sunt bucuroşi de asta; când greşesc, îşi cer iertare; când li se dăruieşte ceva, sunt recunoscători; când se află în necaz, ei dau dovadă de răbdare; şi când se supără pe cineva, ei iartă.”
Saduq, Khisal, p. 317
Imamul Sadiq (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Când un musulman credincios îşi cere iertare de la Dumnezeu în mod frecvent, registrul (în care sunt consemnate) faptelor sale va radia lumină în timp ce se va înălţa.
Makarim-ul-Akhlaq, p. 313
Rugăciunea efectuată în grup
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Cu adevărat, când unul dintre robii Săi efectuează o rugăciune în grup şi-I cere ceva ce încă nu i-a dăruit, Dumnezeu va rămâne jenat până când îi va îndeplini (dorinţa).”
Biharul-Anuar, vol. 88, p. 4
Imamul Ali ibn Musa al-Rida (Pacea fie asupra sa!), al optulea Imam, a spus: „Superioritatea rugăciunii în grup faţă de rugăciunea efectuată de unul singur este la fel ca cea a două mii de rak’ate faţă de un singur rak’at.”
Biharul-Anuar, vol. 88, p. 4 & Uasa’il-uş Şi’ah, vol. 8, p. 290
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Rugăciunea efectuată în grup a unui bărbat este mai valoroasă decât patruzeci de ani petrecuţi în rugăciune acasă (singur).”
Mustadrak-ul-Uasa’il, vol. 6, p. 446
Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) a spus: „Rândurile formate de cei care mă urmează pe mine când se roagă în grup sunt pe pământ precum şirurile de îngeri din ceruri; iar un rak’at al rugăciunii în grup este echivalent cu douăzeci şi patru de rak’ate, iar fiecare rak’at (al rugăciunii în grup) este mai iubit de Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul, decât patruzeci de ani de adorare. De aceea, în Ziua Dreptăţii, când Dumnezeu îi va aduna pe toţi oamenii, de la începutul până la sfârşitul Judecăţii, nu va exista niciun credincios care să fi luat parte la rugăciunea în grup şi căruia Dumnezeu să nu-i micşoreze suferinţa în Ziua Judecăţii, iar după aceea, acestuia i se va spune să intre în Rai.”
Biharul-Anuar, vol. 88, p. 6
Odată, un orb a venit la Profet (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) şi i-a spus că nu era nimeni care să-l ducă la moschee pentru a participa la rugăciunea în grup, când a auzit chemarea la rugăciune. Atunci Profetul (Pacea şi binecuvântările lui Allah fie asupra sa şi a familiei sale curate!) i-a spus: „Întinde un fir de aţă de acasă de la tine până la moschee şi participă la rugăciunea în grup.”
At-Tahsib, vol. 3, p. 266
Imamul Baqir (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Celui care renunţă la rugăciunea în grup fără să aibă vreo scuză, doar pentru că nu doreşte acest lucru şi pentru a evita să fie alături de ceilalţi musulmani, nu i se va lua în considerare nicio rugăciune.”
Biharul-Anuar, vol. 88, p. 11
Imamul Ridha (Pacea fie asupra sa!) a spus: „Cu siguranţă, rugăciunea în grup a fost instituită pentru ca religia curată să manifeste unitate în islam şi în adorarea lui Dumnezeu, iar aceasta să fie arătată în mod deschis şi să fie manifestată în public, pentru ca prin ea şi prin faptul că e vizibilă să se desăvârşească cauza lui Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul, pentru toţi oamenii, atât pentru cei din partea de răsărit, cât şi pentru cei din partea de apus (a lumii). (Astfel, adevărul islamului va fi vizibil şi cunoscut, iar necredinţa şi păgânismul de dinainte de islam va fi precum întunericul de dinaintea luminii, care nu poate să-i reziste şi care va dispărea, în cele din urmă.) Un alt motiv (al instituirii rugăciunii în grup) este că cei care sunt departe de adevăr, făţarnicii şi cei care-l nesocotesc, dar pretind că islamul este religia lor, s-ar putea ca apoi, vrând nevrând, să o trateze aşa cum trebuie şi să prezinte islamul prin ei şi să încerce să protejeze (legile sale în societate).
Din nou, rugăciunea în grup îi face pe oameni să se cunoască între ei, ceea ce va permite şi va face posibil ca unii dintre ei să depună mărturie în ceea ce priveşte credinţa (islamul) altora, ea fiind un mijloc pentru a facilita îndeplinirea faptelor bune şi pentru ca oamenii să se asocieze în vederea acestui lucru şi pentru a întreprinde acţiuni spirituale, care vor împiedica apariţia unei nesupuneri prea mari faţă de Dumnezeu, Atotputernicul şi Preamăritul.”
Biharul-Anuar, vol. 88, p. 12
Rugă
O, Dumnezeule! Ne dorim cu ardoare să institui cârmuirea islamică dreaptă (a Imamului Mehdi, fie ca Dumnezeu să-i grăbească apariţia!). Prin stăpânirea lui cea dreaptă, să revitalizezi islamul şi să-Ţi reverşi dragostea Ta faţă de musulmani şi să smereşti făţărnicia şi pe cei făţarnici. Iar când va veni acea vreme, să ne aşezi printre cei care-i vor invita pe oameni la ascultarea de Tine, la calea călăuzirii Tale. Şi dăruieşte-ne onoarea şi splendoarea acestei lumi şi a celei de apoi!
Biharul-Anuar, vol. 91, p. 6
Bibliografia şi sursele tradiţiilor
- The Holy Qur’an, Text, Translation and Commentary, de Abdullah Yusuf Ali, publicat în Qatar, 1946.
- An Enlightening Commentary into the Light of the Holy Qur’an, de un grup de savanţi musulmani, tradusă de Sayyid Abbas Sadr-‘Amili, Biblioteca Amir ul Mu’minin, Isfahan, Iran, 1997 d.H., 1417 A.H.
- Nahgiul Balagha de as-Sayyid ar-Radi, Darul-Kitab al-Lubnani, Beirut, Liban, 1922.
- Sahifah Sajjadiyyah, al-Imam-us-Sajjad [a], tipărită la al-A’lam-ul-Islami, Qum, Iran, 1984 A.D.
- Kamal-ud-Din, Aş-Şaykh-us-Saduq, Dar-ul-Kutub-il-Islamiyyah, Teheran, 1354/1395 A.H.
- Bihar-ul-Anwar, de Muhammad Baqir Al-Majlisi, Al-Matba’at-ul-Islamiyyah, Teheran, 1387 A.H.
- Wasa’il-uş Şi’ah, de Al-Hurr-ul-‘Amili, Institutul Ahl-ul-Beyt, Qum, Iran, 1409 A.H.
- At-Tahthib, de Aş-Şaykh-ut-Tusi, tipărită la Dar-ul-Kutub-il Islamiyyah, Teheran, 1390 A.H.
- Man-la-Yahduruhul Faqih, de Aş-Şaykhus-Saduq, Maktabat-us-Saduq, Teheran, 1392 A.H.
- Makarim-ul-Akhlaq, de Aş-Şaykh-ut-Tabarsi, tipărită la Al-A’lami, Beirut, 1972 d.H.
- Kanz-ul-Ummal, de Salam-ul-Hindi, Ar-Rasalah, Beirut, 1979 d.H.
- Qurur-ul-Hikam, de Jum’at-ul-‘Amidi, tipărită la Matba’at-un-Nu’man, Najaf.
- Şarh-I-Ghurar-ul-Hikam, de Jamal-ud-Din Khunsari, Jami’ah Tehran, Teheran, 1280 A.H.
- Tasnif-i-Ghurar-ul-Hikam, de Jum’at-ul-‘Amidi, tipărită la Maktab-ul-A’lam-ul-Islami, Qum, 1366/1407 A.H.
- Mustadrak-ul-Wasa’il, de Al ‘Allamat-un-Nuri, Institutul Ahl-ul-Beyt, Qum, 1407 A.H.
- Mahajjat-ul-Bayda’, de Al-Fayd-ul-Kaşani, tipărită la Maktab-un-Naşr-ul-Islami, Teheran, 1383 AH.
- Al-Khisal, de Aş-Şaykh-us-Saduq, tipărită la Mu’assisat-un-Naşr-ul-Islami, Qum, Iran, 1403 A.H.
- Al-‘Ithna-‘Aşariyyah, de Al-Hurr-ul-‘Amili, tipărită la Dar-ul-Kutub-il-‘Ilmiyyah, Qum, Iran, 1400 A.H.
- La’aliy-ul-Akhbar, de Muhammad Nabiat-Tuysirkani, Maktabat-ul-Allamah, Qum, Iran
- Safinat-ul-Bihar, de Aş-Şaykh-ul-Qummi, Maktabab, Sana’I, Teheran
- Mustadrak Safinat-ul-Bihar, de Aş-Şaykh-ul-Ansari, Mu’assisat-ul-Bi’thah, Teheran, 1410 A.H.
- Şarh-I-Nahgiul-Balagha, de Ibn Abil-Hadid, Dar ‘Ihya’-it-Turath-il-‘Arabi, Beirut, 1960 d.H.
- Tara’if-ul-Hikam, de Mirza Ahmad ‘Aştiyani, Maktabat-yl-Saduq, Teheran, 1381 A.H.
- Majmuah Warram, de Al-Amir Warram-ul-Maliki, Dar-ul-Kutub-il-Ismmiyyah, Teheran.
- ‘Irşad-ul-Qulub, de Aş-Şaykh-ud-Diylami, tipărită la Al-A’lami, Beirut, 1978 AD.
- Al-Irşad, de Aş-Şaykh-ul-Mufid, tipărită Al-A’lami, Beirut, 1979 d.H.
- Ma’ani-ul-Akhbar, de Aş-Şaykh-us-Saduq, tipărită la Mu’assisat-un-Naşr-ul-Islamiyyah, Qum, Iran, 1379 A.H.
- Waghayi’-ul-‘Ayyam, de Aş-Şaykh Abbas Qummi, Majma’ Naşr-i-Tehran, Teheran, 1351,1392 A.H.
- Misbah-uI-Mutuhajjid, de Aş-Şaykh-ut-Tusi, tipărită la Institutul Fiqh-uş-Şi’ah, Beirut, 1991 d.H.
- Sifat-uş-Şi’ah, de Aş-Şaykh-us-Saduq,…
- Al-‘Amaly-us-Saduqaha, de Aş-Şaykh-us-Saduq, tipărită la Al-Maktabat-ul-Islamiyyah, Teheran, 1404 AH.
- Uyun Akhbar-ur-Rida, de Aş-Şaykh-us-Saduq, Naşr-ul-‘Alam, Teheran, 1377 AH.
- Muntah-al-‘Amal, de Aş-Şaykh-ul-Qummi, tipărită la An-Naşr-ul-Islamiyyah, Qum, Iran, 1415 A.H.
- Al-Hayat, de Muhammad Rida Al-Hakimi, Maktab Naşr-uth-Thiqafat-ul-Islamiyyah, Teheran, 1399 A.H.
- Tuhaf-ul-Uqul, de Ibn Şu’bat-ul-Bahrani, tipărită la Al-Matba’at-ul-Islamiyyah, Teheran, 1354/1391 A.H.
- AI-‘Ihtijaj, de Aş-Şaykh-ut-Tabarsi, An-Nu’man, An-Najaf-ul-Aşraf, 1906 AD.
- Usd-ul-Ghabah, de Ibn-il-Athir, Al-Maktab-ul-Islamiyyah, Teheran, 1342 AH.
- Shahab-ul-Akhbar, de Qadi Qada’i, tipărită la Markaz-un-Naşr-ul-‘llmi-wal-Thaqafi, Teheran, 1361/1402 A.H.
- ‘Iqab-ul-‘A’mal, de Aş-Şaykh-us-Saduq, tipărită la Maktabat-us-Saduq, Teheran, 1391 A.H.
- ‘Alam-ul-Wara, de Aş-Şaykh-ut-Tabarsi, Dar-ul-Kutub Al-Islamiyyah, Teheran
- AI-Imam-ul-Mahdi ‘Inda Ahl-is-Sunnah, de Mahdi Al-Faghih Imani, Maktabat-ul-Imam Amir ul Mu’minin Ali [a], Isfahan, 1402 A.H.
- Yaum-ul-Khalas, de Kasil Sulayman, Dar-ul-Kitab-Al-Lubnani, Beirut, 1979 d.H., 1399 A.H.
- Sunan-I-ibn-I-Majih, de lbn-i-Majih-Al-Qazwini, Dar-ul-Jabal, Beirut
- Sunan-i-Abu-Dawud, Abu-Dawud Sulayman Sajistani Al-‘Azdi, Dar-i-‘Ihya’-it-Turath-il-Arabi, Beirut, Liban
Al-Musannif, de Al-Hafiz Abubakr Al-sanani, Al-Majlisul-‘Ilmi, Beirut, 1970.
Anterior: Tradiţiilor 4