Despre moștenire
- Pe baza relației, există 3 grupuri de persoane care moștenesc de la persoana decedată:
- primul grup este constituit de către părinții și copiii decedatului, iar în absența unor copii, nepoții, oricât de depărtați, iar între aceștia, oricine este mai apropiat ca rudenie de cel mort moștenește proprietatea. Atâta vreme cât chiar și o singură persoană din acest grup este prezentă (există), cei care sunt din al doilea grup nu moștenesc nimic.
- al doilea grup este constituit din bunicul și bunica paterni, din surori și frați, iar în absența surorilor și fraților, din copiii acestora; oricine este mai apropiat ca rudenie cu decedatul, îl va moșteni. Atâta vreme cât chiar și o singură persoană din acest grup este prezentă, cei care sunt din al treilea grup nu moștenesc nimic.
- al treilea grup este constituit din unchii paterni și materni, din mătușile paterne și materne, cum și din descendenții acestora. Atăta vreme cât cineva dintre unchii paterni ori materni și mătușile paterne ori materne ai celui decedat este prezent, copiii acestora nu moștenesc nimic. Totuși, dacă unchiul vitreg patern și fiul unchiului patern de sânge sunt prezenți, cel care va moșteni, prin excluderea unchiului vitreg paternal, va fi fiul unchiului de sânge al celui care a decedat. Dacâ însă există câțiva unchi paternali și câteva verișoare paterne, ori dacă văduva trăiește încă, atunci regula de aplicat nu este lipsită de natura-ishkal.
- Dacă nu există unchiul patern și mătușa paternă ori unchiul matern și mătușa maternă, cum nici copiii acestora ori nepoții decedatului, atunci proprietatea va fi moștenită de catre unchii și matușile de parte paternă și maternă ai părinților celui decedat. și dacă nici aceștia nu există, averea va fi moștenită de către descendenții acestora. Când și descendenții nu există, atunci averea este moștenită de către unchii și mătușile de parte paternă și maternă ai bunicilor celui decedat; iar dacă și aceștia nu există, atunci, de către descendenții celor numiți la urmă, unchi și mătuși.
2739.Așa cum se va lămuri mai târziu, soțul și soția moștenesc unul de la celălalt.
Moștenirea pentru cei din primul grup
- Dacă din primul grup există numai un singur moștenitor al decedatului (numai tatăl, numai mama, numai fiul ori numai fiica, de exemplu), acel/acea moștenește întreaga avere, iar dacă există mai mult de un fiu ori fiică, averea este împărțită astfel între aceștia, încât fiecare fiu să aibă dublu față de fiecare fiică.
- Dacă numai tatăl și mama sunt singurii moștenitori ai decedatului, atunci averea este împărțită la 3, din care 2 părți sunt pentru tată, iar 1 parte, pentru mamă. Dacă persoana care a murit are 2 frați sau 4 surori, ori un frate și 2 surori, aceștia fiind musulmani și în rudenie cu decedatul pe linia tatălui (adică, acești frați și aceste surori au avut același tată cu decedatul, însă mame diferite), consecința prezenței lor la luarea moștenirii este că, deși în prezența tatălui ori a mamei decedatului ei nu moștenesc nimic, mama va moșteni doar 1/6 din avere, iar restul de 5/6 va fi moștenit de către tată.
- Dacă numai tatăl, mama și una din surori sunt moștenitorii decedatului, iar acesta din urmă nu a avut doi frați paternali, ori 4 surori paternale, sau un frate paternal, sau două surori paternale (în condițiile deja explicate), atunci moștenirea va fi împărțită la 5, din care tatăl și mama vor lua fiecare o parte, iar cele 3 părți rămase vor fi luate de către fiică. Dacă decedatul a avut doi frați paternali, sau 4 surori paternale, sau un singur frate paternal, ori două surori paternale, moștenirea va fi împărțită tot la 5, odată ce prezența acestor persoane nu are nici un efect. Dar este îndeobște susținut de către fuqaha că, în asemenea situație, averea va fi împărțită în 6 părți: tatăl și mama vor lua fiecare câte o parte, iar 3 părți vor fi luate de către fiică; privitor la partea rămasă, aceasta este la rândul ei împărțită la 4, din care o parte este luată de către tată, iar 3 părți, de către fiică; drept rezultat al unui calcul, averea decedatului este împărțită la 24, din care 15 părți sunt luate de către fiică, 5 părți, de către tată și 4 părți, de către mamă. Dar această hotărâre nu este lipsită de natura-ishkal, iar ca urmare, trebuie să se exercite precauție atunci când se dă mamei 1/5 ori 1/6 ca parte a ei.
- Dacă moștenitorii celui decedat sunt tatăl său, mama sa și doar un fiu, atunci averea este împărțită la 6, din care o parte este luată de către tată, o altă parte, de către mamă, iar 4 părți de către fiu. Iar dacă persoana decedată a avut câțiva fii ori câteva fiice, ei împart între ei zisul rest de 4 părți, în mod egal; oricum împărțirea trebuie făcută astfel, încât fiecare fiu va avea dublu față de fiecare fiica.
- Dacă moștenitorii celui decedat sunt fie numai tatăl, fie doar mama, fie doar un fiu, fie mai mulți fii, atunci proprietatea este împărțită la 6, din care o parte merge la tată ori la mamă, iar 5 părți, la fiu. Dacă există mai mult de un fiu, atunci aceste 5 părți le sunt distribuite în mod egal.
- Dacă decedatului îi supraviețuiesc fie tatăl, fie mama, împreună cu fii și fiicele lui, averea va fi împărțită la 6. O parte este luată de către tată sau de către mamă, iar părțile 5 rămase vor fi astfel împărțite între fii și fiice, încât fiecare fiu va avea dublul față de fiecare fiică.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt fie numai tatăl, fie numai mama, dar împreună cu singura fiică a decedatului, atunci averea sa va fi împărțită la 4; din aceste părți, una este luată de către tată ori de către mamă, iar restul de 3, de către fiică.
2737.Dacă moștenitorii decedatului sunt fie numai tatăl, fie numai mama, dar împreună cu câteva fiice de ale decedatului, proprietatea este împărțită la 5; din aceste părți, una este luată de către tată ori de către mamă, iar restul de 4 părți rămase vor fi împărțte egal între fiice.
- Dacă la momentul morții, o persoană nu mai avea fii și fiice în viață, atunci copilul fiului său ia partea firescă a unui fiu, chiar dacă este vorba de o fată, iar copilul fiicei sale ia partea firească pentru o fiică, chiar dacă este un băiat. Astfel, dacă decedatul avea un nepot de la fiica sa decedată și o nepoată, de la fiul său decedat, atunci proprietatea va fi împărțită la 3, din care o parte va merge la nepotul dinspre fiică, iar două părți, la nepoata sa dinspre fiu.
Moștenirea pentru cei din al doilea grup
- Grupul al doilea de persoane, care moștenesc în baza rudeniei, consistă din bunicul patern, bunica paternă, frații și surorile, iar dacă persoana decedată nu a avut frați și surori (în viață), copiii acestora.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt numai un frate adevărat ori numai o soră adevărată (adică, decedatul ș fratele/sora aveau aceeași mamă și același tată), atunci el sau ea moștenește întreaga avere, iar dacă a avut câtiva frați adevărați ori câteva surori adevărate, atunci împart proprietatea întrei ei/ele la modul egal. Oricum, dacă decedatul a avut câțiva frați adevărați și câteva surori adevărate, cu toții prezenți, atunci fiecare frate va lua dublu fată de fiecare soră. De exemplu, dacă decedatul a avut 2 frați adevărați și o soră adevărată, averea va fi împărțtă la 5, fiecare frate luând două părți, iar sora, o parte.
- Dacă persoana decedată a avut frați adevărați și surori adevărate (mamă-tată comuni), atunci frații vitregi și surorile vitrege dinspre tată(a căror mamă a fost pentru decedat mamă vitregă, înrudiți cu decedatul prin sângele tatălui) nu moștenesc nimic. Iar dacă decedatul nu a avut frați adevărați și surori adevărate, dar a avut un frate vitreg patern sau o soră vitregă paternă,(aveau tatăl în comun), atunci întreaga avere va fi moștenită de către acest frate ori această soră; iar dacă a avut numai frați vitregi paternali sau numai surori vitrege paternale, averea va fi împărțită egal între aceștia/acestea. în caz că are însă atât frați vitregi, cât și surori vitrege din partea tatălui, fiecare frate va lua ca parte a sa dublu fată de fiecare soră.
- Dacă singura moștenitoare a decedatului este o sora vitregă maternă, ori singurul moștenitor, un frate vitreg matern, însemnând ca tatăl acestora este diferit de tatăl decedatului, însă mama aceeași, atunci acel fratele ori acea sora primește moștenire întreaga avere. Iar dacă persoana decedată are câțiva frați materni doar, sau câteva surori materne doar, sau și frați și surori din partea mamei, atunci moștenirea este împărțită egal între aceștia.
- Dacă decedatul avea frați și surori adevărați (aveau împreună aceeași mamă și același tată), frați vitregi și surori vitrege din partea tatălui (aveau doar tatăl în comun), cum și un frate vitreg sau o soră vitregă din partea mamei (aveau doar mamă în comun), atunci frații și surorile din partea tatălui nu vor moșteni nimic. în acest caz, averea decedatului va fi împărțită la 6, din care o parte va fi moștenită de către fratele matern sau de către sora maternă, iar cele 5 părți rămase vor fi împărțite între frații și surorile reali, astfel încăt un frate să aibă dublu față de o soră.
- Dacă decedatul a avut și frați adevărați și surori adevărate (mamă-tată comuni) deîmpreună cu frați și surori din partea tatălui(doar tatăl comun) și frați și surori din partea mamei (doar mama comună), atunci frații și surorile din partea tatălui nu vor moșteni. în acest caz, averea va fi împărțită la 3, din care o parte va fi împărțită egal între frații și surorile din partea mamei, iar cele 2 părți rămase vor fi împărțite între frații și surorile adevărați, astfel încât fiecare frate va lua dublu față de fiecare soră.
- Dacă singurii moștenitori ai decedatului sunt frații și surorile din partea tatălui, cum și un frate matern sau o soră maternă, atunci averea va fi împărțită la 6. O parte va fi dată fratelui matern sau surorii materne, iar părțile rămase vor fi împărțite între frații și surorile din partea tatălui, astfel ca fiecare frate să ia dublu față de fiecare soră.
- Dacă singurii moștenitori ai decedatului sunt un frate și o soră paterni, cum și câțiva frați și surori din partea mamei, moștenirea va fi împărțită la 3; o parte va fi distribuită egal fraților și surorilor materni, iar părțile două rămase vor fi împărțite între frații și surorile din partea tatălui, astfel ca un frate să ia dublu de cât ia o soră.
- Dacă singurii moștenitori ai decedatului sunt un frate, o soră și soția, atunci soția va căpăta moștenire după cum se va explica mai târziu, iar sora și fratele își iau partea de moștenire după cum s-a explicat în regulile anterioare. Tot așa, dacă o femeie moare și singurii ei moștenitori sunt sora ei, fratele ei și soțul ei, atunci soțul ia jumătate din avere, în timp ce sora și fratele moștenesc după cum s-a spus mai devreme. Oricum, nu se reduce nimic din partea cuvenită fratelui matern și surorii materne pentru a completa în vreun fel partea soției ori a soțului. în cazul în care, totuși, există frați și surori adevărați, ori frați și surori din partea tatălui, părțile lor pot fi reduse (pentru a se completa partea soției ori a soțului). De exemplu‒dacă moștenitorii femeii decedate sunt soțul ei, fratele și sora dinspre mamă, frate și soră adevărați, atunci jumătate din avere va merge la soț, ⅓ din averea-moștenirea inițială va fi dată fratelui si surorii din partea mamei, iar ceea ce rămâne vor fi partea fratelui și surorii adevărați; de aici, dacă averea inițială este de 6 dolari, 3 dolari ia soțul, 2 dolari (⅓ din 6) iau fratele și sora materni, iar 1 dolar va fi partea pentru fratele si sora adevărată.
- Dacă decedatul nu a avut soră sau frate în viață, atunci partea lor de moștenire este dată descendenților acestora, iar parte ce se cuvine copilului ce-l are fratele matern și celui ce-l are sora maternă va fi împărțită egal între aceștia. Cât privește partea ce se cuvine copilului fratelui patern și copilului sorei paterne, ori partea ce s-ar da copilului dinspre fratele adevărat și copilului dinspre sora adevărată, principiul susținut de manieră comună este acela că fiecare fiu ia dublu față de fiecare fiică, deși poate fi adevărat că ar putea să li se distribuie egale părți. Drept aceea, este mai bine dacă persoanele interesate în acest fel de împărțire ajung la un compromis.
- Dacă moștenitorul celui decedat este numai un bunic ori numai o bunică, indiferent dacă sunt din partea tatălui ori a mamei, atunci întreaga avere merge la el sau la ea; dacă bunicul decedatului există, atunci străbunicul nu moștenește. în cazul în care numai bunicul patern și bunica paternă sunt moștenitori, atunci averea va fi împărțită la 3, din care 2 părți vor fi luate de către bunic, iar o parte, de către bunică; atunci când moștenitori sunt bunicul matern și bunica maternă, proprietatea va fi împărțită între ei egal.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt deîmpreună bunicul și bunica paterni, bunicul și bunica materni, averea va fi împărțită la 3, din care 2 părți vor merge la bunicii paterni, iar o parte, la bunicii materni.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt bunicii paterni și materni, averea va fi împărțită la 3; o parte va fi împărțită egal între bunicul matern și bunica maternă, iar părțile două rămase vor merge la bunicii paterni, bunicul matern luând dublu față de bunica maternă.
- Dacă singurii moștenitori sunt soția decedatului, bunicii paterni și cei materni, atunci soția va lua moștenire după cum se va explica mai târziu. O parte din trei din averea inițială va fi dată bunicilor materni, spre a a o împărți în mod egal între ei. Ceea ce rămâne este luat de către bunicii paterni, unde bunicul patern va avea dublu față de bunica paternă. Atunci când moștenitorii femeii decedate sunt soțul acesteia împreună cu bunicii paterni și materni, soțul ia jumătate din moștenire, iar bunicii, în maniera explicată în regulile anterioare.
- Relativ la moștenire, se pot întâlni câteva combinații între frați și surori ori între aceștia și bunici:
- aceea în care bunicii si frații ori surorile sunt cu toții din partea mamei; în această situație, averea este împărțită egal între ei, chiar de sunt de sexe diferite.
- aceea în care bunicii și frații ori surorile sunt cu toții din partea tatălui; în această situație, averea este împărțită între ei egal, dar cu condiția ca toți să fie numai bărbați ori numai femei; dacă sunt atât bărbați, cât și femei, fiecare bărbat va avea dublu față de fiecare femeie.
- aceea în care există bunicii paterni împreună cu un frate adevărat sau soră adevărată; aici, de asemenea, se aplică regula explicată mai sus, reamintindu-se că atunci când fratele patern ori sora paternă se află în combinație cu fratele adevărat ori sora adevărată, toți sunt moștenitori și nu numai fratele ori sora din partea tatălui.
- aceea în care există bunicii paterni și materni, fie numai bărbați, fie numai femei, fie și de unii și de alții, împreună cu frați ori surori care sunt similari, dar de diverse categorii; în această situație, ⅓ din avere merge la rudele materne, împărțită în mod egal între ei, indiferent de sex, iar ⅔ din avere merg la rudele paterne, unde fiecare bărbat ia dublu față de fiecare femeie. Atunci când nu există diferență de sex între cei numiți, adică sunt cu toții bărbați, ori cu toatele, femei, moștenirea se împarte în mod egal.
- aceea în care bunicii paterni sunt împreună cu fratele matern ori sora maternă; în acest caz, dacă există doar un frate ori numai o soră, el sau ea are ca parte 1/6 din moștenire, iar dacă sunt mai mulți, atunci se împarte între ei egal 1/3 din proprietate; restul merge catre bunicii paterni, unde bunicul patern ia de două ori mai mult decât bunica paternă.
- aceea în care se găsesc împreună bunicii materni si fratele patern; în acest caz, 1/3 merge la bunic ori bunică, cu toate că ar putea să fie singur/singură, iar 2/3 merg către frate, deși ar putea să fie singur. Dacă există combinația dintre sora paternă și bunicul matern ori bunica maternă, iar sora este doar ea, atunci va lua 1/2 din avere, iar de există câteva surori, vor lua împreună 2/3 din avere. în fiecare caz de aici, partea cuvenită bunicului și bunicii este 1/3 din avere. Urmându-se aceste calcule, se rămâne cu 1/6 în caz că există doar o soră, iar așa, ca precauție obligatorie, trebuie să se ajungă la un compromis în privința acestui rest.
- aceea în care există bunicii paterni și cei materni odată cu unul sau mai mulți frați ori una sau mai multe surori din partea tatălui; în acest caz, partea cuvenită bunicului matern sau bunicii materne este 1/3, iar dacă sunt mai mulți (adică au fost căsătoriți mai mult de o dată), aceasta parte va fi distribuită în mod egal între ei, chiar de sunt de sex diferit. Partea ce este 2/3 din avere revine bunicului patern sau bunicii paterne cum și fratelui patern sau surorii paterne; dacă aceștia sunt de sex diferit, partea lor va fi distribuită urmând raportul 1 la 2, iar dacă sunt de același sex, aceasta va fi distribuită egal. Dacă există combinația frate matern ori soră maternă cu acești bunici (paterni și materni), atunci partea bunicului matern sau a bunicii materne, împreuna cu fratele matern sau sora maternă, va fi de 1/3, parte ce se va distribui egal între ei, chiar de sunt de sex diferit. Partea bunicilor paterni va fi 2/3, ce va fi distribuită între ei după raportul de 1 la 2, atunci când sunt de sex diferit, ori egal, de sunt de același sex.
- aceea în care există câțiva frați și câteva surori, din care unii sunt paterni, iar alții, materni, odată cu bunicii paterni; în acest caz, partea fratelui matern ori a surorii materne este de 1/6, dacă este doar el sau doar ea, și este de 1/3 dacă sunt mai mulți, treime ce va fi împărțtă între ei egal. Cât privește fratele patern sau sora paternă împreună cu bunicii paterni, restul de avere rămas va merge la ei, împărțindu-se egal, de sunt de același sex, sau după raportul 1 la 2, dacă sunt de sex diferit. Când exista un bunic matern împreună cu frati ori surori dinspre tată, atunci partea totală a bunicilor materni cu a fratelui si surorii dinspre mamă va fi 1/3, care se va împărți între ei egal. Partea fratelui patern sau a sorei paterne va fi 2/3, care se va împărți după rația de 1 la 2, de sunt de sex diferit, și egal, de sunt de același sex.
- Dacă persoana decedată a lăsat în urmă frați sau surori, atunci copiii acestora nu moștenesc nimic. Totuși, această regulă nu se aplică atunci când moștenirea copilului ce-l are fratele sau sora nu se cuplează bine cu moștenirea fratelui ori a surorii. De exemplu‒dacă decedatul a avut frate patern și bunic matern, fratele patern moștenește ⅔, iar bunicul matern, ⅓ din avere, însă dacă persoana decedată a avut de asemenea un nepot (fiul fratelui matern), atunci fiul fratelui împarte cu bunicul matern acel ⅓ din moștenire.
Moștenirea pentru cei din al treilea grup
- Al treilea grup de moștenitori consistă din unchiul și mătușa paterni, unchiul și mătușa materni, cum și copiii acestora. Așa cum s-a menționat mai sus, persoanele ce compun acest grup moștenesc numai atunci când nimeni din primele două grupuri nu există.
- Dacă singurul moștenitor al celui decedat este un unchi patern sau o mătușă (indiferent dacă el ori ea sunt cei reali, indiferent dacă sunt fratele ori sora de parte paternă ori maternă ai tatălui celui decedat), acesta ori aceasta moștenește întreaga avere. Iar dacă există doar câțiva unchi paterni sau mătuși paterne doar și ei sunt cu toții frați reali sau paterni, surori reale sau paterne, din partea tatălui celui decedat, atunci averea va fi împărțită între ei egal. Dacă rudele rămase sunt câțiva unchi paterni împreună cu mătușile decedatului, fiind cu toții frații reali sau paterni ori surorile reale sau paterne din partea tatălui celui decedat, atunci unchiul patern va lua moștenire dublu față de mătușa paternă. De exemplu‒dacă doi unchi paterni și o mătușă paternă sunt moștenitori ai decedatului, atunci averea va fi împărțită la 5, din care mătușa paternă va lua o parte, iar cei doi unchi paterni își vor împărți egal celelalte 4 părți.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt câțiva unchi materni sau câteva mătuși materne, atunci averea va fi împărțită în mod egal între aceștia ori acestea. Dacă rudele ce-i supraviețuiesc decedatului sunt atât unchi, cât și mătuși, din partea mamei, atunci unchii vor primi fiecare dublu fată de fiecare mătușă; cu toate acestea, ca precauție, unchii trebuie să ajungă la un compromis cu mătușile în privința excesului primit.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt unchii și mătușile din partea tatălui, din care unii sau unele sunt frați reali și surori reale ale tatălui celui decedat, în timp ce alții sunt frați vitregi paterni ori materni sau surori vitrege paterne sau materne din partea tatălui celui decedat, atunci acei care sunt frați vitregi sau surori vitrege din partea tatălui nu vor moșteni nimic. Dacă decedatului îi supraviețuiește de asemenea un unchi patern sau o mătușă paternă‒ce sunt frate vitreg matern si soră vitregă maternă din partea tatălui celui decedat‒atunci averea va fi împărțită la 6, din care o parte va fi luată de catre unchiul patern sau de către mătușa paternă al/a decedatului, iar ce rămâne va fi luat de către adevărații unchi și adevăratele mătuși ale decedatului. Dacă decedatul nu a avut unchi paterni adevărați și mătuși paterne adevărați, cele 5 părți rămase vor fi luate de către acei unchi paterni și acele mătuși paterne ai/ale decedatului care sunt totodată frații vitregi paterni și surorile vitrege paterne ai/ale tatălui său. însă dacă, se întâmplâ ca decedatul să fi avut acei unchi paterni și acele mătuși paterne, care sunt totodată frați vitregi materni și surori vitrege materne ai tatălui său, atunci averea va fi împărțită la 3, din care 2 părți vor fi luate de către adevărații unchi paterni si adevăratele mătuși paterne ai/ale decedatului, care totodată sunt și frați vitregi și surori vitrege ai/ale tatălui. Așadar, o parte ce rămâne va fi luată de acei unchi paterni și de către acele mătuși paterne ai/ale decedatului, care sunt frați vitregi materni și surori vitrege materne ai/ale tatălui său. Juriștii opinează de obicei că unchii și mătușile care sunt în legătură, pe linie maternă, cu tatăl decedatului, trebuie să-și distribuie partea lor în mod egal, însă cum poate fi adevărată și opinia că, în această situație unchii primesc dublu față de mătuși, este mai bine, drept precauție, ca interesații să ajungă la un compromis.
- Dacă decedatul a avut doar un unchi matern sau doar o mătușă maternă, atunci el sau ea moștenște întreaga avere. Iar dacă a avut atât un unchi matern, cât și o mătușă maternă (fie ca erau adevărați ori paterni, sau frații vitregi materni și surorile vitrege materne ale mamei sale), averea trebuie împărțită dând unchiului de două ori mai mult decât mătușii. însă odată ce există probabilitatea ca ei să moștenească în mod egal, luarea în seamă a unei precauții nu trebuie ignorată.
- Dacă moștenitorii celui decedat sunt unul ori mai mulți unchi materni împreună cu mătuși materne dinspre mamă, un unchi matern adevărat și o mătușă maternă adevărată, cum și unchi materni și mătuși materne din partea tatălui, atunci faptul de-a priva de moștenire pe unchiul matern și pe mătușa maternă din partea tatălui este o problemă-ishkal. în toate situațiile, unchii vor moșteni dublu față de mătuși, cu toate că o precauție vizând obținerea unui compromis între aceștia este recomandabilă.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt unul ori câțiva unchi materni, sau una ori câteva mătuși materne, sau un unchi matern împreună cu mătușa maternă și unul ori câțiva unchi paterni, sau unul ori câteva mătuși paterne, sau un unchi patern împreună cu o mătușă paternă, atunci averea va fi împărțită la 3, din care o parte va fi luată de către unchiul matern, sau de către mătușa maternă, sau de către ambii, iar ceea ce rămâne, ⅔, va merge la unchiul patern, sau mătușa paternă, sau la ambii.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt un unchi matern, sau o mătușă maternă împreună cu un unchi patern și o mătușă paternă, cum și dacă ei sunt unchi patern adevărat și mătușă paternă adevărată sau înrudiți dinspre partea tatălui, atunci averea va fi împărțită la 3: o parte va fi luată de către unchiul matern ori de către mătușa maternă; restul de 2 părți, va fi împărțit iar la 3, din care 2 părți vor fi date unchiului patern, iar o parte, mătușii paterne. Cu baza în acest calcul, averea va fi împărțită de fapt la 9, din care 3 părți sunt date unchiului matern ori mătușii materne, 4 părți, unchiului patern, și 2 părți, mătușii paterne.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt un unchi matern, sau o mătușă maternă împreună cu un unchi patern, sau o mătușă vitrega paternă înrudită dinspre partea mamei împreună cu unchi și matuși fie deplini, fie vitregi, averea va fi împărțită la 3: o parte va fi dată unchiului matern ori mătușii materne, iar părțile două rămase vor fi egal împărțite între unchii paterni și mătușile paterne; unchii vor avea dublu față de mătuși, dar este recomandabilă o precauție în acest caz.
- Dacă moștenitorii celui decedat sunt câțiva unchi materni și câteva mătuși materne, fiind cu toții fie adevărați, fie cu legături dinspre tată ori dinspre mamă, cum și un unchi patern și o mătușă paternă, averea va fi împărțită la 3: două părți vor fi împărțite intre unchiul patern și mătușa paternă, așa cum s-a menționat mai sus, iar o parte va fi împărțită egal între unchii materni și mătușile materne, cum s-a spus la # 2770.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt fie doar un unchi matern, fie mătuși vitrege materne înrudite dinspre mamă împreună cu câțiva unchi materni și câteva mătuși materne, care sunt fie în întregime ori pe jumătate înrudiți dinspre tată, cum și un unchi patern și o mătușă paternă, averea va fi împărțită la 3: două din aceste părți vor fi împărțite între unchiul patern și mătușa paternă, în maniera deja menționată, iar moștenitorii rămași vor împărți egal o parte.
- Dacă unchiul patern și mătușa paternă, cum și unchiul matern și mătușa maternă, nu supraviețuiesc decedatului, atunci partea pe care ar fi luat-o unchiul patern și mătușa paternă este luată de către descendenții acestora, iar partea pe care ar fi luat-o unchiul matern și mătușa maternă este luată de către descendenții acestora.
- Dacă moștenitorii decedatului sunt unchii și mătușile paterni și materni ai tatălui celui decedat, unchii și mătușile paterni și materni ai mamei decedatului, averea va fi împârțită la 3: o parte va fi dată unchilor și mătușilor paterni și materni ai mamei sale, împărțind-o între ei egal, neignorându-se în acest caz precauția unui compromis; părțile două rămase vor fi iarăși împărțite la 3, din care o parte va fi împărțită între unchiul matern si mătușa materna ai tatălui, așa cum s-a arătat mai sus, iar părțile două rămase vor fi împărțite între unchiul patern și mătușa paternă ai tatălui, așa cum s-a arătat mai sus.
Modalitățile moștenirii între soț și soție
- Dacă o femeie moare fără să fi avut copii, 1/2 din proprietatea sa este moștenită de către soțul ei, iar jumătatea rămasă este dată celorlalți moștenitori ai ei. Dacă are copii de la alt soț, atunci soțul văduv ia 1/4 din averea ei, iar părțile rămase, 3/4, vor fi luate de către ceilalți moștenitori ai ei.
- Dacă un bărbat moare fără să fi avut copii, 1/4 din averea sa va merge la soția sa, iar 3/4 vor fi date celorlați moștenitori ai lui. Dacă, în schimb, bărbatul a avut copii de la soția văduvă ori de la altă soție, soția rămasă va lua 1/8 din avere, iar 7/8, de către ceilalți moștenitori ai lui. O soție nu poate moșteni pământul unei case, al unei gradini ori a unei ferme, ori alt teren, cum, la fel, nici din produsele de pe pământurile respective, nici cele aflate acolo, casa ori copacii; însă de pe urma casei și copacilor, produsele acestora le poate moșteni. Aceeași regulă se aplică în cazul copacilor, recoltelor, clădirilor care se află pe terenul unei grădini, pe un teren agricol sau pe oricare alt pământ.
- Dacă soția dorește să aibă vreun drept de stăpânire asupra lucrurilor pe care nu le moștenește (pământul pe care se află casa de rezidența, de exemplu), atunci trebuie să obțină permisiunea celorlalți moștenitori. La fel, nu este permis celorlalți moștenitori să aibă vreun drept de stăpânire asupra acelor lucruri moștenite din care soția se bucura de beneficii (valoarea clădirilor și copacilor, de exemplu).
- Dacă o persoană dorește să evalueze clădirile, copacii și altele asemănătoare, atunci trebuie sa calculeze așa cum o fac în mod obișnuit asesorii, adică în conformitate cu valoarea lor aici prezentă (și nu ca obiecte care au fost îndepărtate de pe teren) sau ca proprietăți de sine stătătoare, neînchiriate, până la timpul în care vor fi distruse și vor dispărea.
- Canalele de curgere a apei (de irigație, de exemplu) intră la categoria pământului, iar carămizile, la categoria clădirilor.
- Dacă bărbatul decedat avea mai multe soții, însă fără copii, 1/4 din avere va fi împărțită egal între soții, după cum s-a explicat mai sus; dacă a avut copii, 1/8 din avere va fi împărțită egal între soții. Regula se aplică chiar dacă soțul, cât trăia, nu a avut raporturi sexuale cu unele dintre ele. Totuși, dacă s-a căsătorit cu o femeie în perioada terminală a bolii și nu a avut cu aceasta raporturi sexuale, atunci soția respectiva nici nu va moșteni ceva, nici nu va fi îndreptățita să primească mahr.
- Dacă o femeie se mărită cu un bărbat în faza terminală a bolii ei și, după o vreme, moare, atunci soțul o moștenește, chiar dacă nu a avut cu ea raporturi sexuale.
- Dacă unei femei i se dă un divorț revocabil (vezi regulile legate de divorț) și moare în timpul perioadei de așteptare ce urmează divorțului (iddah), atunci soțul moștenește de la ea. La fel, dacă soțul moare în timpul perioadei-iddah a femeii, aceasta moștenește de la el. în cazul în care unul dintre ei moare după expirarea perioadei-iddah ori în timpul perioadei-iddah ce ține de divorțul irevocabil, atunci celălalt este cel/cea care nu va moșteni.
- Dacă soțul divorțeaza de femeie în timp ce este bolnav și moare înainte de expirarea a 12 luni lunare, atunci soția îl moștenește la împlinirea a 3 condiții:
- dacă nu s-a măritat cu alt bărbat în cele 12 luni; dacă s-a măritat, atunci nu va moșteni, caz în care, totuși, ca precauție, trebuie să se ajungă la un compromis între fosta soție și moștenitori;
- dacă nu a căutat ea însăși să divorțeze, cu de la sine intenție, indiferent dacă ea a plătit sau nu ceva soțului pentru a obține divorțul; dacă ea a fost cea care a cerut divorțul, atunci nu-l moștenește pe soț;
- dacă bărbatul, fie ca rezultat al bolii, fie din alt motiv, a murit pe timpul când era bolnav și a divorțat de soție; dacă bărbatul se recuperează din boală și moare mai apoi din altă cauză, atunci soția nu-l va moșteni.
- îmbracămintea ce-o dă soțul soției spre purtare trebuie tratată, după moartea lui, ca parte din averea sa, chiar dacă anterior soția a purtat-o sau nu.
Reguli variate privind moștenirea
- Sfântul Coran, inelul, sabia celui decedat, cum și hainele purtate în viață de către acesta aparțin, ca moștenire, fiului mai în vârstă. Iar dacă din primele 3 lucruri enumerate, decedatul a lăsat mai mult de un exemplar, cum ar fi două cópii ale Coranului, ori două inele, atunci precauția obligatorie este ca fiul mai mare să ajungă la un compromis cu ceilalți moștenitori în privința acestor lucruri. Bagajele folosite în călătorii, arma, pumnalul sau orice altă armă poate fi de asemenea inclusă în această listă, însă, ca precauție obligatorie, fiul cel mai mare poate face un compromis cu ceilalți în această privință.
- Dacă decedatul a avut doi fii de vârste egale, dar cei mai mari, cum ar fi doi fii născuți de soții diferite, dar în același timp, atunci ei trebuie să-și împartă hainele, Coranul, inelul și sabia în mod egal.
- Dacă decedatul era îndatorat și datoria sa era de valoare egală averii ori chiar mai mult, atunci cele 4 lucruri (Coranul, inelul, sabia, hainele) care aparțin fiului mai vârstnic, lucruri menționate în regula anterioară, trebuie date pentru stingerea datoriei, ori dacă nu, el trebuie să plătească o valoare egală din propria avere. Dacă datoria defunctului este mai mică decât valoarea averii și dacă datoria nu poate fi anulată cu ceea ce rămâne după ce s-au exclus cele 4 lucruri, atunci fiul mai mare trebuie să dea cele 4 lucruri ori, de nu, trebuie să platească datoria din propria avere. Dacă treburile stau astfel încât, după eliminarea celor 4 lucruri, datoria poate fi plătită în întregime, atunci, chiar și așa, ca precauție obligatorie, fiul mai mare trebuie să participe în anularea datoriei, așa cum s-a explicat mai sus. De exemplu‒dacă intreaga avere a decedatului este de 60 de dolari, din care cele 4 lucruri au o valoare de 20 de dolari, iar datoria decedatului este de 30 de dolari, atunci fiul mai mare va plăti proporțional 10 dolari de la lucrurile pe care le-a primit de la decedat.
- Un musulman poate moșteni tot de la un musulman, dar un nemusulman nu poate moșteni de la un musulman decedat, chiar de-i este tată sau fiu.
- Dacă intenționat și nedrept o persoană își ucide una dintre rude, atunci nu poate moșteni nimic de la cel ucis. Dar dacă uciderea a fost cauzată de o eroare, cum ar fi să fi aruncat o piatră și aceasta, cazând, să fi lovit și ucis ruda, atunci, făptașul poate să-l moștenească pe cel ucis. Oricum, pentru cel vinovat este o problemă-ishkal să moștenească din banii de sânge (diyah) dați pentru o crimă.
2793. De câte ori există gândul să se împartă o moștenire, ca precauție, o parte egală cu cea care i s-ar cuveni unui fiu trebuie pusă deoparte pentru un copil, presupunându-se a fi un singur băiat, ce se află în pântecul mamei încă; dacă respectivul băiat se naște viu, va moșteni acea parte, iar celelalte părți de avere rămase vor fi distribuite celorlalți moștenitori. De fapt, chiar și dacă se așteaptă să se nască mai mulți, cum ar fi gemeni ori tripleți, precauția este ca să se pună deoparte ce li se cuvine din avere. Dar dacă, opus așteptărilor acestea, se naște doar un băiat ori doar o fată, atunci ceilalți moștenitori trebuie să împartă surplusul între ei.
Anterior:Wasiyyat